Cum și-a torpilat Rusia singura influență în Moldova. Decizia președintelui Parlamentului de la Chișinău

Președintele Parlamentului de la Chișinău a anunțat luni, 15 mai, că inițiază procedura de retragere a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI).

"După 30 de ani a devenit foarte clar că aflarea Republicii Moldova în structurile CSI nu ne-a ajutat să rezolvăm conflictul transnistrean, nu ne-a ajutat să scoatem armata rusă de pe teritoriul Republicii Moldova, nu ne-a ferit de embargouri economice. Aflarea în CSI nu ne-a ferit de șantajul energetic în plină iarnă, de amenințări și declarații oficiale ostile la adresa independenței și suveranității Republicii Moldova", a declarat Igor Grosu. CSI este formată din majoritatea fostelor republici sovietice și continuatoarea URSS, prin care Rusia încearcă să-și păstreze sfera de influență.

Igor Grosu a mai adăugat că aflarea în CSI nu a apărat țările membre de atacuri militare, război și ocupare ilegală a teritoriilor suverane. „După ce o ţară fondatoare a CSI, Federaţia Rusă, a atacat în mod barbar un alt stat fondator al CSI, Ucraina, ocupându-i teritorii şi ucigându-i cetăţenii, această organizaţie nu se mai poate numi comunitate”, a declarat Igor Grosu. „Retragerea Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea interparlamentară a CSI este un prim pas.

La nivel de Guvern și Parlament evaluăm următorii pași. Este un proces care durează. Un lucru este cert, când s-au introdus embargouri asupra produselor noastre, a fost o lecție pentru producătorii noștri. Ne-au impus să găsim alte piețe, să discutăm cu țările europene ca să scoată cotele și să ne permită să ne vindem produsele”, a mai spus președintele Parlamentului. El a amintit că Ucraina a părăsit deja această organizație, ceea ce ne face geografic separați de statele membre ale CSI. „Noi avem determinarea și responsabilitatea să ne îndepărtăm de sursa răului, de sursa sărăciei, războiului și distrugerii. Am demonstrat în 30 de ani că dorim democrație, libertate și prosperitate la noi acasă. Facem pas cu pas ceea ce așteaptă de la noi cetățenii, asigurăm copiilor noștri un viitor stabil, prosper și plin de oportunități, un viitor european”, a subliniat Igor Grosu.

Reacția Moscovei la retragerea Moldovei din CSI

Moscova a reacționat imediat la declarațiile președintelui Parlamentului, Igor Grosu, cu privire la retragerea Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Potrivit șefului Comitetului internațional al Consiliului Federației Ruse, membrul Comisiei internaționale a CSI, Grigori Karasin, intenția Chișinăului reprezintă un joc politic numit ”jur loialitate Occidentului”, scrie RIA Novosti.

”Ei se joacă într-un joc politic, numit ”jur loialitate Occidentului”. Din partea conducerii actuale a R. Moldova, din păcate, poți să te aștepți la orice. La Chișinău se fac multe declarații, noi contăm pe faptul că toate deciziile serioase nu vor fi luate în cadrul interviurilor și declarațiilor” a declarat Karasin.

Acesta a amintit că R. Moldova nu a mai trimis reprezentantul său la evenimentele Adunării Interparlamentare a CSI deja de jumătate de an.

Iar șeful Comitatului pentru afacerile CSI din cadrul Dumei de la Moscova, Leonid Kalașnikov, a declarat că decizia Chișinăului va provoca pierderi economice R. Moldova, precum și daune pentru propriii săi cetățeni.

”Se purtau destul de apatic în cadrul Adunării Interparlamentare a CSI și erau pasivi după ce a plecat președintele Dodon. Dacă vor face acum și acest lucru, își vor tăia creanga de sub propriile picioare, își vor provoca daune, inclusiv de ordin economic. Acolo sunt multe înțelegeri diferite, care ajută anume R. Moldova, nu invers. Așa că își vor provoca daune lor, dar și cetățenilor R. Moldova” a declarat acesta.

Politica pierzătoare a Moscovei

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ajută la consolidarea societății moldovenești în favoarea integrării UE și a îndepărtării de Moscova, și nicio conducere viitoare nu va putea ignora acest consens, scrie Galia Ibraghimova în Moscow Times.

Invazia Ucrainei de către Rusia a transformat Moldova învecinată într-o cutie. Granița sa cu Ucraina se întinde pe aproape 1.000 de kilometri, iar rachetele rusești au pătruns în spațiul aerian moldovenesc de mai multe ori. Moscova a amenințat că va împiedica Moldova să devină o altă „anti-Rusie”, în timp ce a făcut acuzații groaznice că armata ucraineană intenționează să pună mâna pe regiunea separatistă a Moldovei, Transnistria.

Marea majoritate a moldovenilor sunt acum de acord că cooperarea cu Moscova a devenit prea toxică, în timp ce atracția integrării în UE – cum ar fi oportunitatea de a lucra acolo – este mai tentantă decât orice poate oferi Rusia. În consecință, Chișinăul ia măsuri din ce în ce mai decisive în lupta sa împotriva ingerinței Rusiei, scrie autoarea.

O stare de urgență a fost în vigoare în Republica Moldova de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, oferind guvernului și agențiilor de aplicare a legii puteri suplimentare. Până acum, autoritățile nu au recurs la măsuri radicale, dar faptul că starea de urgență este prelungită o dată la două luni arată că sunt serios îngrijorate de amenințarea destabilizarii.

Pe parcursul anului trecut, Chișinăul a condamnat Moscova pentru război, dar a evitat confruntarea directă și a fost inițial reticent să se opună în mod activ intervenției ruse. Moldovenii au salutat refugiații ucraineni, dar au refuzat cererile Kievului de a-i vinde șase avioane de luptă MiG-29, ceea ce era o pastilă amară de înghițit pentru Kiev, având în vedere că armata ucraineană a zădărnicit încercările Rusiei de la începutul războiului de a croi un coridor prin Ucraina spre regiunea separatistă a Moldovei, susținută de Moscova, Transnistria.

Dacă nu ar fi fost contraatacul Ucrainei, atunci probabil că Moscova ar fi preluat deja controlul asupra Moldovei și ar fi instalat acolo un președinte pro-rus: retorica Rusiei despre ilegitimitatea actualei conduceri moldovenești devine din ce în ce mai tare. Este puțin probabil ca Republica Moldova, o țară nici mare și nici bogată, să fi fost în stare să se opună.

Precauția Chișinăului este de înțeles: la urma urmei, în Transnistria sunt staționați 1.500 de militari ruși, atât ca forțe de menținere a păcii, cât și ca paznici pentru depozitele de arme din epoca sovietică. Moldova s-a alăturat sancțiunilor anti-ruse abia în această primăvară.

Dependența de Rusia și CSI scade

Înainte de aceasta, guvernul a invocat dependența țării de economia rusă, deși principalul partener comercial al Moldovei este de mult timp Uniunea Europeană. Anul trecut, aproape 60% din exporturile moldovenești au mers către UE, în timp ce mai puțin de un sfert au fost către întreaga Comunitate a Statelor Independente, inclusiv Rusia. Și în timp ce exporturile către UE au crescut cu o treime în 2022, cele destinate Rusiei au scăzut cu aproximativ aceeași sumă.

Chiar și dependența îndelungată și aproape completă a Moldovei de aprovizionarea cu gaze rusești a scăzut semnificativ în ultimul an, în mare parte datorită acțiunilor Rusiei însăși. În octombrie anul trecut, compania rusă Gazprom a redus livrările de gaze către Moldova de la 9 milioane la 5,7 milioane de metri cubi pe zi într-o dispută privind plățile.

Moscova a redus, de asemenea, livrările de gaze către Transnistria, care aproape a lăsat Moldova fără energie electrică, deoarece până în 2022 până la 70% din energia electrică furnizată în restul Moldovei provenea din Transnistria și centrala sa regională, care funcționează cu gaz rusesc. Restul a fost furnizat de Ucraina. Din cauza reducerii aprovizionării cu gaze, Transnistria a încetat să mai vândă energie electrică către Chișinău, în timp ce Kievul a oprit și exporturile din cauza rachetelor rusești care au distrus infrastructura sa energetică, ceea ce a provocat o penurie severă de energie în toată țara devastată de război.

Curând după aceea, Chișinăul a ajuns la un acord cu Tiraspolul, capitala de facto a autoproclamatei republci Transnistria. Chișinăul a acceptat să trimită propriile livrări de gaze rusești în Transnistria în schimbul reluării furnizării de energie electrică. Pentru a-și satisface cerințele interne, Moldova a început să cumpere gaze din UE, ceea ce, până în ianuarie 2023, i-a permis să economisească 330 de dolari la 1.000 de metri cubi, comparativ cu prețurile rusești, datorită stabilizării relative a pieței europene a gazului.

Diversificarea aprovizionării cu gaze

În primăvară, Ucraina a reluat exporturile de energie electrică, iar centrala din Transnistria a revenit la capacitatea antebelică. Criza energetică a lovit puternic consumatorii moldoveni, dar a determinat Chișinăul să stabilească furnizori alternativi de gaze, inclusiv România și Grecia, cu planuri de a adăuga Azerbaidjanul pe această listă. Această diversificare energetică a consolidat poziția Guvernului Republicii Moldova în relația cu Moscova.

Până în această primăvară, în urma demisiei guvernului și a unei remanieri ulterioare, Moldova a început să-și întărească poziția față de Rusia. Noul premier Dorin Recean a fost anterior consilier pentru securitate națională și ministru de Interne, iar numirea sa a fost un semnal că problemele de securitate sunt prioritatea de vârf a Chișinăului în acest moment.

Cu câteva zile înainte de remaniere, președintele Maia Sandu a spus că serviciile secrete ucrainene au interceptat un plan al Kremlinului de a organiza o lovitură de stat în Moldova prin proteste de opoziție și prin implicarea mercenarilor străini. Este greu de verificat afirmațiile, dar cert este că Rusia a avut întotdeauna o influență extinsă în Moldova și s-a bucurat în mod tradițional de sprijinul a aproximativ jumătate din populație. Chiar și acum, sondajele arată că, în timp ce majoritatea moldovenilor condamnă invazia rusă a Ucrainei, aproximativ 30% îl admiră în continuare pe Putin, scrie Moscow Times.

Din toamna trecută, partidul Șor, al oligarhului fugar moldovean Ilan Șor, scoate moldovenii la proteste antiguvernamentale, oficial împotriva prețurilor mari la utilități. Propaganda rusă înfățișează protestele ca fiind antieuropene și la nivel național și îl descrie pe șeful partidului, oligarhul fugar Ilan Shor, drept lider al opoziției moldovenești. Dar, în realitate, protestele atrag doar câteva mii de oameni, iar acei participanți nu ascund faptul că sunt plătiți să participe, mai notează Galia Ibraghimova în Moscow Times.

Noua cucerire revendicată de Rusia pe frontul de Est din Ucraina. De ce e atât de fragilă apărarea în regiune

Rusia a revendicat duminică, 28 aprilie, cucerirea unui nou sat pe frontul de est, Novobahmutivka, într-un sector în care armata rusă a avansat rapid în ultima săptămână împotriva armatei...

Cum poate rezolva Republica Moldova problema Transnistriei. Politolog: „Trebuia făcut acest lucru de multă vreme”

Republica Moldova face pași siguri către integrarea în Uniunea Europeană, aspect întărit de către ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care s-a aflat într-o vizită de lucru în...