Republica Moldova adoptă legi pentru consolidarea securității. Legea dezoligarhizării, în dezbatere publică

Republica Moldova intenționează reglementarea luptei împotriva oligarhilor printr-un proiect de lege lansat spre dezbatere publică de către Ministrul Justiției de la Chișinău.

Proiectul de lege definește oligarhii ca fiind persoane care au o influență economică și politică excesivă în viața publică, care au fost implicați în politică în ultimii 5 ani, care au o influență semnificativă asupra mass-media, au fost condamnate anterior pentru comiterea infracțiunilor de corupție și sunt subiectul unor sancțiuni internaționale.

Ministerul Justiției precizează că proiectul de lege urmărește limitarea influenței excesive a unui grup distinct de persoane sau a unui individ care dispune de o pondere economică și politică excesivă în viața publică – oligarh. Legea nouă va oferi elementele pentru definirea unui oligarh.

Persoanele încadrate ca oligarhi, direct sau prin persoane afiliate, nu vor putea:

-finanța partidele politice sau campanii electorale

-finanța sau organiza întruniri sau demonstrații cu revendicări politice

-participa la privatizarea bunurilor proprietate publică, nu vor primi în concesiune bunuri publice și nu vor putea încheia parteneriate public-private.

Condițiile, obligatorii și complementare, ce pot duce la încadrarea în categoria oligarhilor:

-un cetățean al Republicii Moldova care este sau a fost implicat în viața politică în ultimii cinci ani, acesta fiind un criteriu obligatoriu

exercitarea în ultimii cinci ani a unei influențe excesive sau presiuni asupra unor autorități ale statului, persoane expuse politic (criteriu obligatoriu alternativ)

exercitarea influenței semnificative asupra mass-media (criteriu complementar)

-dacă persoana are o valoare confirmată a activelor personale și a entităților comerciale în care aceasta este beneficiar ce depășește cuantumul de 50 000 de salarii medii lunare prognozate pe economie

-persoana care este beneficiarul efectiv sau deține controlul unei entități comerciale care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ocupă o poziție dominantă pe piață etc.

-dacă persoana a fost condamnată pentru comiterea infracțiunilor de corupție sau fapte conexe actelor de corupție

-dacă o persoană este subiectul unor măsuri restrictive internaționale impuse prin intermediul rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, prin actele Uniunii Europene, prin actele și deciziile adoptate de alte organizații internaționale sau de alte state, precum și de către Republica Moldova din proprie inițiativă

În cazul în care o persoană întrunește simultan unul din criteriile obligatorii și două din cele cinci criterii complementare, va fi inițiată procedura de recunoaștere de către Parlament a persoanei drept oligarh, prevede proiectul de lege.

Comitet național de deoligarhizare

Viitoarea lege presupune înființarea Comitetului național de deoligarhizare, care va fi creat pe lângă Guvern și va examina sesizările privind recunoașterea unei persoane „ca având o influență economică și politică excesivă în viața publică”.

În componența Comitetul național de deoligarhizare va face parte prim-ministrul, prim-vicepremierul, vicepremierii, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor, ministrul Afacerilor Interne, guvernatorul Găgăuziei, directorul Serviciului de Informații și Securitate, președintele Consiliului Audiovizualului, președintele Consiliului Concurenței, președintele Comisiei Electorale Centrale, procurorul general, directorul Centrului Național Anticorupție.

Această entitate se va întruni ori de câte ori va fi nevoie, va fi condusă de un membru ales cu votul majorității la prima ședință și va funcționa în baza unui regulament propriu, aprobat de comitet.

Nu toată lumea va putea, însă, sesiza comitetul. De acest drept vor beneficia membrii comitetului, deputați, guvernatorul Băncii Naționale, președintele Consiliului de administrație al Comisie Naționale a Pieței Financiare, directorul Serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor, directorul Serviciului Fiscal de Stat.

Comitetul va pregăti și va prezenta parlamentului raportul cu propunerea de a declara o persoana ca având o pondere economică și politică excesivă în viața publică.

Raportul comitetului se adoptă cu votul a două treimi din membri. Aceștia nu au dreptul să se abțină de la vot.

Raportul comisiei nu va putea fi făcut public decât cu acordul persoanei vizate.

Recunoașterea unei persoane drept oligarh

Parlamentul R. Moldova va fi instituția care va recunoaște, prin vot, că o persoană are o influență excesivă economică și politică în viața publică, adică este oligarh. Decizia va fi valabilă doar dacă va fi susținută de trei cincimi din deputații aleși, la propunerea Comitetului național de deoligarhizare.

Deputații vor examina raportul Comitetului național de deoligarhizare în ședință deschisă și vor avea posibilitatea să audieze în plenul legislativului persoana vizată în raport.

Dreptul la contestare

Hotărârea Parlamentului nu va fi definitivă. Persoana vizată va putea contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

O altă condiție inclusă în proiectul de lege presupune că doar judecătorii care au trecut de pre-vetting vor putea examina contestațiile persoanelor recunoscute drept oligarhi de Parlament.

În Ucraina, legea dezoligarhizării a fost adoptată la 23 septembrie 2021, după certuri aprige între putere și opoziție și un atentat asupra unui consilier prezidențial.

Consecințele juridice pentru oligarhi

Potrivit proiectului, persoana recunoscută drept oligarh nu va mai avea dreptul să finanțeze partide politice, direct sau prin interpuși, nu va putea să participe la privatizarea bunurilor publice, să primească în concesiune bunuri publice sau să încheie parteneriate publice-private.

Oligarhii vor fi lipsiți și de dreptul de a finanța sau organiza întruniri sau demonstrații cu revendicări politice. Ei vor trebui să renunțe la controlul asupra instituțiilor mass-media.

Orice asociere a partidelor politice cu oligarhii va duce la excluderea acestora din cursa electorală.

Autorii propun ca legea să fie aplicată pe un termen de 10 ani de la data publicării.

Comisia de la Veneția va emite un aviz în luna martie

Prevederile proiectului de lege cu privire la limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică, cunoscut și ca proiectul ce vizează dezoligarhizarea Republicii Moldova, au fost discutate săptămâna trecută de către ministrul moldovean al Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, cu experți ai Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional, va formula o opinie referitoare de această inițiativă în luna martie.

Experții Comisiei au dorit să clarifice aspectele juridice legate de criteriile de recunoaștere și de procedura de contestare a hotărârilor privind recunoașterea persoanei ca fiind cu influență excesivă în viața publică, mecanismul de vot al hotărârilor de recunoaștere etc, scrie National.md.

Ucraina a adoptat o lege împotriva oligarhilor în noiembrie 2021, iar Parlamentul Georgiei - în noiembrie 2022.

Alte legi urmează să fie adoptate

Parlamentul Republicii Moldova urmează să adopte în perioada următoare mai multe legi care ar trebui să contribuie la consolidarea rezilienței și a securității statului.

Declarații în acest sens a făcut deputatul PAS, membru al Comisie securitate națională, apărare și ordine publică, Andrian Cheptonaru, în cadrul emisiunii Impact Global de la TVR Moldova, transmite Știri.md.

„Pe domeniul consolidării securității naționale avem două proiecte de lege care se află pe agenda Parlamentului. E vorba de o lege cadru privind Serviciul de Informații și Securitate și legea privind activitatea contra-informativă și informativă externă. Sunt legi care reglementează mai multe lucruri din domeniul intelligence din R. Moldova. Vin să dea anumite împuterniciri Serviciului de Informații și Securitate în apărarea intereselor naționale și a securității de stat”, a spus Andrian Cheptonaru.

Prima țară europeană care a legalizat schimbarea sexului reduce vârsta de la care se poate face intervenția la 16 ani

Parlamentul Suediei a adoptat o lege care reduce vârsta minimă pentru schimbarea legală a sexului de la 18 la 16 ani şi facilitează accesul la intervenţii chirurgicale. Legea a fost...

Ce șanse are Republica Moldova să se integreze în UE sau să facă unirea cu România. Politolog: „A devenit subiect de securitate internațională”

Referendumul privind aderarea Republica Moldova la Uniunea Europeană (UE) se vor desfășura în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, pe data de 20 octombrie 2024. Curtea Constituțională a...