Moldova și drumul către UE

Marti, 19 Iulie 2022, ora 18:03 3406 citiri

În relațiile internaționale, Moldova reprezintă modelul unui stat cu care istoria nu a fost foarte generoasă. Din punct de vedere geostrategic, Republica Moldova poate fi considerată parte integrantă a Europei, spațiul său teritorial în decursul istoriei a servit ca punct de întâlnire pentru diferite culturi și religii. Începând cu anii ’90, după declararea independenței, Republica Moldova a intrat în perioada soluționării unor importante probleme cu caracter politic, economic și social. Calea reformelor s-a dovedit a fi dificilă. Conflictul din primăvara-vara anului 1992 a dat naștere separatismului din Transnistria şi dezbinării ţării*1. Această fază pentru Moldova a lăsat o mare amprentă influențând progresul politic și democratic al acesteia.

Deși perioada de tranziție și-a avut impactul, Moldova a dat dovadă de o voință foarte pozitivă în relațiile cu vecinii săi și cu partenerii europeni. și-a menținut o poziție activă față de partenerii săi europeni și a cooperat activ cu comunitatea internațională. În ciuda dimensiunilor transformatoare ale politicii locale și ale partidelor politice cu orientări diferite, drumul său european a fost clar.

Este important de menționat că în termeni istorici, relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost stabilite oficial odată cu semnarea, la 28 noiembrie 1994, Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC), care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă inițială de 10 ani cu posibilitate de prelungire silentioasa. Documentul a stabilit cadrul legal al relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și UE în domeniile politic, comercial, economic, juridic, cultural și științific și a avut ca scop sprijinirea Republicii Moldova în: consolidarea democrației și a statului de drept și drepturile minorităților naționale. (pentru mai multe vezi: Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC))*2 De atunci, Moldova a împins mai departe dialogul politic, tratând mai fundamental problemele crimei organizate și corupției.În acest nou dinamism al relațiilor internaționale, pornind de la abordarea pe care Uniunea Europeană ar avea-o pentru țările Europei din est, Moldova ar avansa în drumul său spre Europa.

Odată cu semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, la 27 iunie 2014, la Bruxelles, a rezultat că lucrurile pentru Moldova s-ar schimba rapid și deschiderea negocierilor ar fi foarte aproape. În planul teoretic de a privi lucrurile*3.Asta era ideal, în realitate lucrurile erau foarte diferite. Moldova pierduse biletul de tren spre Bruxelles spre deosebire de vecinii săi. Și din 2014, în elita politică europeană și moldovenească s-au produs schimbări majore afectând direct relația și procesul de integrare. Din punct de vedere politic, Moldova are dreptul ei natural și politic de a face parte din Uniunea Europeană. Societatea moldovenească în ultimele sondaje ale UE, a dat dovadă de un spirit occidental clar lăsând în urmă trecutul său istoric și influența rusă. Diferiții lideri politici ai Uniunii Europene din ultimii ani au tratat problema Moldovei cu jumătate de voce, lăsând-o adesea limitată, judecată și prejudecată în drumul său european. Declanșarea războiului în Ucraina și intervenția rusă în teritoriile ucrainene au transformat direct sistemul internațional.

Relațiile internaționale și echilibrele geopolitice regionale au fost zdruncinate. Uniunea Europeană dintr-un “somn profund” al păcii politice, a început să aibă o viziune mai rațională în procesul de integrare. La urma urmei, războiul din inima Europei îi afectează în mod direct existența. Abordarea germană și franceză a politicilor de extindere a Uniunea a început să fie mai activă în Moldova. Odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, Moldova a fost una dintre primele țări care a condamnat ferm agresiunea Rusiei și a devenit o poartă deschisă pentru toți acei refugiați de război care fug de violența și opresiunea rusă, aducând în memoria noastră colectivă războiul din Bosnia și Kosova și refugiații albanezi din lupta lor pentru libertate.

În tot acest mare elan al schimbărilor internaționale, Consiliului European din 23 iunie 2022, și liderii UE au acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. În acest context, ei au invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Republicii Moldova.(vezi:Comisia Europeană)*5 În mod normal, pentru Moldova, aceasta a fost o veste foarte fericită care a venit în țară într-un moment important în condițiile în care securitatea și pacea regională rămân amenințate de pericolul rusesc de la ușile ei.Actuala președinte Maia Sandu dă dovadă de o voință politică clară, demonstrând clar viziunea să occidentală pentru o Moldova europeană, voință care a sporit semnificativ atenția Uniunii Europene, a NATO și a Statelor Unite ale Americii pentru viitorul Moldovei.

Dar care sunt provocările adăugate Moldovei de procesul de integrare în Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană este o organizație sui-generis în relațiile internaționale, statele în curs de aderare delegă o parte din suveranitatea lor Uniunii Europene. Procesul de aderare la Uniunea Europeană este un proces lung și dinamic, care depinde, în majoritatea cazurilor, de întâlnirea politicii democratice cu deciziile economice și legislative impuse de Uniune statelor aderente.Fiind un proces lung și dinamic, în cele mai multe cazuri și birocratic, pune unele provocări principale pentru Moldova.

Primul: Lupta împotriva corupției și crimei organizate.

Ca țară în tranziție politică și economică, Moldova a suferit foarte mult din cauza crimei organizate atât pe orizontală, cât și pe verticală. De ani de zile, criminalitatea politică și cultura impunității în societate au ocupat un loc masiv. Sub conducerea actualei clase politice este nevoie de un angajament serios pentru curățarea sistemului de „reziduurile” trecutului politic. Lupta împotriva crimei organizate și transformarea sistemului de justiție este, fără îndoială, una dintre principalele condiții de aderare la Uniunea Europeană.

În al doilea rând: Inversarea obligațiilor politice și administrative.

Modernizarea administrației publice prin digitalizare permite un acces mai rapid la informații pentru cetățean, evitând contactul fizic direct și tendința de dezvoltare a corupției instituționale.O administrație publică modernizată, calificată după parametri europeni, îmbunătățește semnificativ activitatea statului.

În al treilea rând: Tratarea obiectivă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Situată într-o poziție geopolitică foarte dinamică și expusă influenței ruse, pentru Moldova este nevoie de a trata serios minoritățile naționale și regiunile expuse la posibile conflicte. Atenția politică și flexibilitatea diplomatică în abordarea problemelor sporesc premisele unei integrări rapide în Uniunea Europeană.

În al patrulea rând: Necesitatea pentru expert calificat în probleme de integrare europeană.

În apariția la televiziune din 13 iulie, președintele Maia Sandu a făcut apel la experții țării să se alăture acestui proces, în mod normal, această declarație vine în contextul în care țara trebuie să- și îndeplinească obligațiile care decurg din procesul de integrare. Cu cât se vor ocupa de acest proces persoane mai competente, cu atât mai rapidă va fi aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.

În concluzie putem spune că: Uniunea Europeană, născută ca o uniune a valorilor comune și a identității europene odată cu schimbarea ordinii internaționale, și-a schimbat și abordarea multilaterală asupra statelor.Integrarea europeană în aceste vremuri politice pentru lume ca proiect național anunțat de Moldova necesită un angajament general pentru obținerea de rezultate concrete. Uniunea Europeană are nevoie de Moldova la fel de mult cât are nevoie Moldova de ea. Moldova în Uniunea Europeană înseamnă o regiune mai sigură, eliberând-o odată pentru totdeauna din închisoarea trecutului răsăritean. Viitorul va fi decisiv pentru destinul politice din această parte a Europei, unde nimic nu este destinat să rămână etern şi neschimbat.

Referințe

1.Anatol Gudîm, Republicа Moldova şi Uniunea Europeană ca parteneri, Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme,Chișinău 2002

2.Acordul de parteneriat şi cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană: Buletin informativ,1999-2002.

3.Gudym A., The First Round of Reforms in Moldova. South-East Europe Review, Baden-Baden, 1999.

4.Moldova şi integrarea europeană, Barbaroşie A. şi Cheorghiu V. (ed.). Institutul de politici publice,Chişinău, 2001.

5.Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă – Moldova 21, PNUD-Moldova, Chişinău, 2001

http://europa.eu.int/comm – materialele Comisiei Europene

http://ue.eu.int/newsroom – materialele Consiliului Europei

https://european-union.europa.eu/index_en

https://www.eeas.europa.eu/eeas/uniunea-european%C4%83-%C8%99i-republica-moldova_ro

https://mfa.gov.md/ro/content/relatiile-rm-ue

https://www.presedinte.md/

Elmas Haxhiraj este analist politic si expert in relatii internationale. A absolvit cu rezultate excelente la Universitatea din Tirana in 2014. A finalizat o serie de specializari in domeniul sistemelor politice si relatiilor internationale si politicilor Uniunii Europene la nivel local in diverse institutii, inclusiv Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Angajamentul sau a inceput in 2016, cu diverse articole in presa cotidiana albaneza si nu numai, continuand ca specialist in politici in Uniunea Europeana.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News