România, umăr la umăr cu Congo privind reprezentarea femeilor în politică. Cum se compară Parlamentul de la București cu cel de la Chișinău

Joi, 26 Ianuarie 2023, ora 03:40 3257 citiri
În ciorchinele de politicieni români de la Iași nu s-a regăsit nicio femeie FOTO Captură Video

Evenimentul organizat la Iași pe 24 ianuarie, cu ocazia Unirii Principatelor Române, a dovedit încă o dată subreprezentarea femeilor din politica din țara noastră.

Politicienii care au participat la eveniment au fost intens criticați pe motiv că pe scenă nu a existat nicio femeie din grupul impresionant de politicieni.

La evenimentul de la Iași au participat principalii lideri politici ai țării, premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu, primarul Iașului Mihai Chirica, dar și lideri din opoziție precum George Simion ori Claudiu Târziu. În mulțimea bărbaților de pe scenă nu s-a aflat absolut nicio femeie, fapt criticat de către opinia publică.

PSD are cele mai multe femei parlamentar

În Parlamentul de la București, ponderea femeilor din politică rămâne în continuare una mică, fiind în scădere față de mandatul anterior din 2016. În actualul legislativ, PSD are cele mai multe femei, în timp ce UDMR se află la polul opus.

Câte femei parlamentar are fiecare partid:

PSD 23.7% (37 din 156 de parlamentari)

PNL 18.8% (22 din 117 parlamentari)

USR 15.9% (11 din 69 de parlamentari)

AUR 12.5% (5 din 40 de parlamentari)

UDMR 10.3% (3 din 29 de parlamentari)

Nota: Calculul vizează începutul sesiunii din toamnă, după demisiile în serie de la PNL sau USR. Totodată, grupul minorităților din Parlament nu are niciun reprezentant din rândul femeilor.

Procentul total de femei parlamentar este de 17%, în scădere față de 2016, când procentul era de 19%. Și atunci, PSD trimitea în Parlament cele mai multe femei (23%), fiind urmat de USR (18%) și PNL (17%). Înainte de asta, procentul femeilor care au deținut un mandat de parlamentar în legislatura 2012 - 2016 a fost 11.5%.

Nici Guvernul nu stă mai bine

Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă are în componența sa o singură femeie în poziție de ministru - Gabriela Firea și marchează printre singurele executive din întreaga Uniunea Europeană, unde femeile au o reprezentativitate infimă.

Conform unei analize realizate de Ziare.com în toamna anului trecut, România și Ungaria sunt singurele state din UE care au în componența guvernelor sale doar câte o femeie. La polul opus se regăsește Spania, care are un guvern a cărui conducere este formată din 23 de persoane și în care se regăsesc 14 femei. În medie, guvernele din UE sunt formate din 19 persoane, iar în componența lor există cel puțin 6 femei.

Într-un clasament realizat de către World Economics Forum în 2021, România se află la coada clasamentului în ce privește puterea femeilor în politică, cam la același nivel cu Republica Democratică Congo.

Parlamentul din Republica Moldova are 40% femei

În 2016, parlamentul de la Chișinău a impus partidelor politice prin lege să includă pe listele de candidați, ambele sexe în proporție de 40%. În plus, dacă partidele politice au cel puțin 40% de candidați femei din numărul total al candidaților înaintați în toate circumscripțiile uninominale, atunci formațiunea politică primește o majorare cu 10% a sumei din buget pentru anul în care a avut loc scrutinul și câte 5% pentru fiecare femeie aleasă deputată pe circumscripția uninominală.

O altă măsură de încurajare și stimulare a participării femeilor în alegeri pe circumscripții uninominale a fost numărul de semnături colectate necesare pentru a se înregistra în cursa electorală. Dacă pentru bărbați legea prevedea colectarea a cel puțin 500 de semnături pentru susținerea candidaturii sale, atunci pentru femei era nevoie de 250 de semnături.

Efectele s-au văzut cel mai bine la finalul alegerilor anticipate din 2021 la finalul cărora Parlamentul de la Chișinău a ajuns să aibă în componența sa 39% femei, în timp ce țara noastră are o pondere de 17%. Totodată, efectele s-au văzut inclusiv la conducerea țării, Republica Moldova având atât președinte, cât și premier femeie.

Lege îngropată în comisii

În septembrie 2022, o propunere legislativă care determină ca subvențiile acordate de la bugetul de stat partidelor politice să fie împărțit și în funcție de numărul femeilor alese efectiv în Parlament și autoritățile locale a trecut tacit de Senat.

Proiectul de lege iniţiat de senatoarea PNL Alina Gorghiu şi fosta senatoare Iulia Scântei modifică şi completează Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, introducând acest criteriu în privinţa împărţirii subvenţiei de la stat între partide.

Deși propunerea legislativă a fost trimisă pentru dezbatere la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz, inițiativa a fost uitată în sertarele de la Comisiile parlamentare. Ultima dezbatere pe această propunere a avut loc pe 5 octombrie 2022, atunci când propunerea a primit avizul de la Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News