Cetatea Poienari, unul dintre principalele obiective turistice ale județului Argeș, este închisă pentru restaurare și reabilitare. VIDEO
Cetatea Poienari, unul dintre principalele obiective turistice ale județului Argeș a intra într-un amplu proces de restaurare și reabilitare. Aceasta va fi închisă publicului în perioada lucrărilor.
Cetatea Poenari se află pe vârful Muntelui Cetăţuia, într-un cadru natural fortificat, la o distanţă de 25 kilometri faţă de municipiul Curtea de Argeş.
Valoarea proiectului este de 23,2 milioane lei, bani proveniți din fonduri europene, iar lucrările de reabilitare trebuie terminate conform contractului până în decembrie 2023. Cetatea va fi restaurată de asocierea de firme Euras SRL-Arhing SRL, ce a mai restaurat printre altele cetățile Deva și Feldioara.
Deși contractul de finanțare a fost semnat încă din primăvara lui 2018, începerea lucrărilor a fost amânată din cauza anulării a două licitații, câștigate inițial de două firme din Italia ce nu aveau vrei expertiză în restaurarea de monumente istorice și nici nu depuseseră garanții financiare, conform reglementărilor în vigoare.
Ridicată în secolul al XIV-lea, cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, iar ultima reabilitare a fortăreței a fost acum 50 de ani, potrivit financiarpress.ro.
Deşi cetatea este amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, ea a primit numele de Poenari, de la satul puţin mai îndepărtat, însă, foarte probabil, mai vechi, pe care l-a şi stăpânit, după cum se arată într-un hrisov dat hareşenilor (arefenilor) de Mircea Ciobanul la 8 aprilie 1546. Cu acest nume o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.
De-a lungul vremii, fortificaţia din Cheile Argeşului a mai fost consemnată şi sub denumirile de „Cetatea lui Ţepeş Vodă” sau „Cetatea lui Negru Vodă”.
Treptat, numele de „Cetatea Poenari” a ajuns să fie parţial uitat, ruinele fortificaţiei ajungând a fi cunoscute în secolele XIX-XX drept „Cetatea lui Ţepeş Vodă”, ori „cetatea lui Negru Vodă”, potrivit cetateapoienari.ro.
Ridicată foarte probabil de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie”.
Unul dintre boierii întemniţaţi aici, a fost Milea, care încercase să uzurpeze scaunul lui Vlad Călugărul.