Cum motiveaza Curtea Constitutionala anularea hotararii privind revocarea Renatei Weber din functia de Avocat al Poporului

Luni, 05 Iulie 2021, ora 16:58 6011 citiri
Curtea Constitutionala. Foto: ccr.ro

Curtea Constitutionala a admis, martea trecuta, sesizarea formulata de Grupurile parlamentare ale PSD din Senat si din Camera Deputatilor si a constatat ca este neconstitutionala Hotararea Parlamentului Romaniei 36/2021 pentru revocarea Renatei Weber din functia de Avocat al Poporului.

Motivarea acestei decizii a fost facuta publica. "Pornind de la cele statuate in precedent si reiterand considerentele Deciziei 80 din 16 februarie 2014, potrivit carora 'situatiile in care poate interveni revocarea trebuie individualizate cu precizie la nivelul legii, iar procedura care urmeaza sa fie respectata in aceasta situatie trebuie, de asemenea, stabilita prin norme lipsite de orice echivoc, astfel incat sa fie evitat riscul unei revocari arbitrarii', Curtea constata ca actualul cadru normativ nu stabileste cazurile exprese in care poate interveni revocarea Avocatului Poporului si nici procedura care trebuie sa fie parcursa in cazurile in care se formuleaza o asemenea solicitare.

Avand in vedere ca Parlamentul are posibilitatea de a aplica sanctiunea juridica a revocarii in urma constatarii incalcarii unor norme legale, oricare ar fi acestea, Curtea constata ca actualul cadru normativ in temeiul caruia este adoptata o astfel de hotarare prezinta o deficienta grava de continut, intrucat nu reglementeaza distinct si limitativ ipotezele in care se poate declansa procedura de revocare", se precizeaza in motivare.

"Nu se resepcta conditiile de claritate, previzibilitate si rezonabilitate"

Potrivit judecatorilor constitutionali, posibilitatea revocarii din functie a Avocatului Poporului "ca urmare a incalcarii Constitutiei si a legilor" nu respecta conditiile de claritate, previzibilitate si rezonabilitate.

"Aceasta constatare, coroborata cu faptul ca nici legea si nici regulamentele parlamentare nu prevad procedura in baza careia se adopta hotararea de revocare, limitandu-se la a stabili titularul propunerii de revocare si forul decident, si nici garantii cu privire la dreptul la aparare al persoanei revocate, converge spre concluzia ca hotararea astfel adoptata este rezultatul unui act arbitrar, lipsit de fundament constitutional, in opozitie cu dispozitiile art.1 alin.(3) din Constitutie care consacra principiul statului de drept", se mentioneaza in document.

Prin urmare, Curtea observa caracterul "foarte vag" al motivului de revocare, care nu este precizat "riguros", astfel incat sa acopere numai abaterile grave savarsite de Avocatul Poporului, faptul ca legea nu prevede dreptul la aparare al Avocatului Poporului, in cadrul unei proceduri transparente, care sa asigure o audiere publica a acestuia, si ca nu exista o procedura de contestare a hotararii de revocare in fata Curtii Constitutionale de catre insasi persoana revocata, toate aceste elemente constituind, separat si impreuna, "vicii de neconstitutionalitate" ale hotararii Parlamentului supuse controlului instantei constitutionale.

Autoritatea publica, obligata sa-si motiveze actul

"Este dreptul Parlamentului sa aprecieze existenta cazurilor de revocare a Avocatului Poporului, dar si obligatia Curtii Constitutionale sa analizeze in controlul de constitutionalitate a hotararii Parlamentului conformitatea motivelor invocate cu dispozitiile legale incidente, in virtutea liberului acces la justitie, pe care Constitutia il garanteaza persoanei revocate.

Daca marja de apreciere a unei autoritati publice este suficient de larga atunci cand numeste o persoana intr-o functie publica (a se vedea Decizia nr.459 din 16 septembrie 2014, paragraful 38), atunci cand autoritatea publica dispune revocarea, ca sanctiune juridica, aceasta marja de apreciere nu exista, autoritatea publica fiind obligata sa-si motiveze actul prin raportare la dispozitiile concrete care reglementeaza institutia revocarii, iar aceasta motivare trebuie sa poata fi supusa controlului unei instante independente", spun judecatorii.

In concluzie, Curtea constata ca, intemeindu-se pe dispozitii legale care nu asigura garantiile de independenta ale Avocatului Poporului in raport cu alte autoritati publice, dispozitii carora Parlamentul le-a atribuit o alta interpretare decat cea care rezulta din continutul lor normativ, Hotararea Parlamentului Romaniei 36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din functia de Avocat al Poporului "incalca dispozitiile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5) care consacra principiul statului de drept si principiul legalitatii si al suprematiei Legii fundamentale".

"Curtea constata ca, intrucat actul de revocare, care constituie cauza de incetare a mandatului Avocatului Poporului, este neconstitutional, acesta inceteaza sa mai produca efecte juridice. Prin urmare, in temeiul art.147 alin.(4) din Constitutie, care consacra caracterul general obligatoriu si efectele pentru viitor ale deciziilor Curtii Constitutionale, Curtea constata ca de la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei Renate Weber isi reia calitatea de Avocat al Poporului, urmand a-si exercita mandatul constitutional pentru care a fost numita prin Hotararea Parlamentului Romaniei 18/2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.524 din 26 iunie 2019", precizeaza instanta constitutionala.

Doua judecatoare, opinie concurenta la motivare

Judecatoarele CCR Simina Tanasescu si Livia Stanciu au formulat opinie concurenta la decizia CCR privind neconstitutionalitatea hotararii Parlamentului de revocare a Renatei Weber din functia de Avocat al Poporului, ele considerand ca in hotararea Legislativului trebuia precizata si clar identificata fiecare fapta ori omisiune imputata Avocatului Poporului, precum si atributia corespunzatoare ce nu a fost realizata sau a fost realizata defectuos ori abuziv. De asemenea, cele doua judecatoare nu sunt de acord cu faptul ca decizia Curtii a inclus si prevederea expresa referitoare la reintoarcerea Renatei Weber pe postul detinut. "Atunci cand este investita cu verificarea constitutionalitatii unor hotarari parlamentare cu caracter individual, Curtea Constitutionala nu este instanta judiciara de contencios administrativ pentru a putea dispune repunerea in situatia anterioara a persoanelor vizate de actul individual invalidat", argumenteaza cele doua judecatoare CCR.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News