Dosarul Ferma Băneasa: Cum vrea milionarul Remus Truică să scape din pușcărie cu ajutorul CCR

Vineri, 04 Martie 2022, ora 18:10 7948 citiri
Remus Truică a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 7 ani cu executare. FOTO: YouTube.com / colaj

Milionarul Remus Truică, artizanul retrocedărilor frauduloase din Dosarul Ferma Băneasa, a găsit „chichița” legislativă prin care ar putea scăpa de condamnarea definitivă de 7 ani de pușcărie. Avocații milionarului au depus la Înalta Curte o contestație în anulare și o cerere de sesizare a Curții Constituționale, în care arată că faptele s-ar fi prescris.

Plin de speranță după ce magistrații l-au eliberat din închisoare pe avocatul-condamnat Robert Roșu, cel care s-a ocupat de partea juridică a retrocedării Fermei Băneasa, milionarul Remus Truică a început să își exercite căile extraordinare de atac împotriva deciziei de condamnare. Teoretic, Truică are la dispoziție 4 căi extraordinare de atac: contestația în anulare, contestația la executare, revizuirea și recursul în casație.

Avocații lui Remus Truică au depus deja o contestație în anulare împotriva deciziei definitive din data de 17 decembrie 2020, pe care Secția Penală a Înaltei Curți a respins-o în data de 3 martie.

„Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare declarată de contestatorul inculpat Truică Remus împotriva deciziei nr. 382/A din 17 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr.345/64/2016. Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 martie 2022”, se arată în minuta deciziei ICCJ.

Remus Truică susține că faptele lui s-ar fi prescris

Numai că Remus Truică mai are o șansă, deoarece avocații lui au depus și o cerere de sesizare a Curții Constituționale. Deși Secția penală a ICCJ a respins-o și pe aceasta, ultimul cuvânt îl are Completul de 5 judecători.

Remis Truică vrea să atace la CCR dispozițiile legale cu privire la întreruperea cursului prescripției faptelor.

Este vorba despre dispozițiile Articolului 155 alin. (1), (2), (3) şi (4) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal.

Iată ce prevede legea pe care Remus Truică vrea să o modifice cu ajutorul CCR:

Articolul 155 din Legea 186/2009 - Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale

  • (1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.
  • (2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.
  • (3) Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei.
  • (4) Termenele prevăzute în art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o jumătate, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.

Ce decizie a CCR ar fi fost ignorată la condamnarea lui Truică

Remus Truică are de partea lui o decizie a CCR (mai exact Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018), de care judecătorii ICCJ n-ar fi ținut cont la pronunțarea hotărârii de condamnare

Decizia CCR prevedea următoarele:

„Curtea reține că prevederile art.155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma `oricărui act de procedură` din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale. (…) constată că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea `oricărui act de procedură în cauză`, din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, este neconstituțională”.

Remus Truică și „prințul” Paul Al României, condamnați definitiv

Pe data de 17 decembrie 2020, Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat definitiv joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar prinţul Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni închisoare cu executare.

În acelaşi dosar, oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi la câte cinci ani închisoare cu executare.

De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracţional organizat, el fiind obligat să efectueze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistenţă Integrată Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3.

Apostol Muşat, fost primar al comunei Snagov, a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare, acceaşi pedeapsă primind şi Nicolae Jecu, fost prefect al judeţului Ilfov.

Alte condamnări:

  • Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela - 5 ani,
  • Robert Roşu (avocat) - 5 ani,
  • Niculae Dima - 4 ani,
  • Caterina Popa - 4 ani,
  • Gheorghe Olteanu - 4 ani,
  • Valentin Delcea - 4 ani, toate pedepsele fiind cu executare.

Totodată, au fost condamnaţi cu suspendare Dragomira Gheorghiţă, Corina Dicu, Ioan Stoian, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu.

Instanţa supremă a admis acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării terenului în suprafaţă de 170.924 mp în proprietatea publică a statului, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al statului român, să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens.

De asemenea, a fost admisă acţiunea civilă formulată de Romsilva şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării mai multor terenuri din Snagov.

Ce despăgubiri trebuie să plătească inculpații condamnați

Inculpaţii trebuie să plătească în solidar către Romsilva suma de 1.019.285 de euro, cu titlu de despăgubiri civile materiale.

Pedepsele date de Instanţa supremă sunt mai mari decât cele aplicate în iunie 2019 de instanţa de fond - Curtea de Apel Braşov. Truică primise 4 ani cu executare, Paul al României - 3 ani cu suspendare, iar Dan Andronic şi cei trei israelieni fuseseră achitaţi.

Remus Truică a fost trimis în judecată de DNA pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită; iar prinţul Paul pentru cumpărare de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată.

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013 în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Ferma Băneasa

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi.

Pe de altă parte, Truică a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi jurnalistul Dan Andronic.

„Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (...) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe”, preciza DNA.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

Cum a sprijinit grupul infracțional avocatul Robert Roșu

„În concret, acest contract redactat de Roşu Robert prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire”, mai susţin procurorii.

Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul a semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.

După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News