Bomba din Educatie (Opinii)

Nu procurorii zelosi au detonat-o, asa cum nici macar tanarul iesean nu a facut-o, desi acesta din urma a reglat folosirea cuvintelor intr-un mod adecvat.

Dupa intamplarea de la Universitatea din Iasi, nimeni nu mai poate sa spuna fara sa para ridicol ca elevii de la liceul Bolintineanu din Bucuresti au fost terorizati de prezenta procurorilor in fata liceului. Studentii care au stat fata in fata cu un tanar care ameninta ca arunca in aer o bomba, ei, pot spune ca au cunoscut teroarea pentru cateva clipe.

Bomba nu e nici macar faptul ca doar unul din doi elevi a luat bacalaureatul, un examen care nu reflecta nimic mai mult decat ca absolventul si-a insusit cunostintele de baza in urma celor patru ani de studii.

Nu este un test de exceptie, nu recunoaste excelenta si nici nu recompenseaza o activitate iesita din comun. Este doar testul de maturitate si dezvoltare personala care atesta ca individul este pregatit pentru a se integra in societate.

Bacalaureatul nu ar trebui sa surprinda pe nimeni nici daca ar ajunge la un procent al promovarii de peste 95, intrucat cifra nu ar spune nimic mai mult decat ca atat elevii, cat si profesorii si-au facut datoria de a nu pacali un sistem care a fost inventat pentru a responsabiliza si a transmite un set de cunostinte elementare viitorilor cetateni.

Stiu, multe cuvinte patetice si fara sens pentru majoritatea celor care astazi se plang ca nu au trecut bacalaureatul "pentru ca nu sunt faimosi" sau pentru ca "au fost terorizati" de presiunea procurorilor.

In ritmul acesta, bomba din Educatie abia se construieste. Treptat, esecul din fiecare an de la bacalaureat adauga inca un fitil situatiei tot mai explozive din invatamant. Cu reforme ratate, incomplete sau care se bat cap in cap, subfinantat cu regularitate si inconjurat de false valori si modele, sistemul de educatie devine tot mai ineficient si mai paralel cu realitatea pe care ar trebui sa o modeleze si sa o imbunatateasca. Iar cu exceptia catorva scoli si universitati, invatamantul romanesc produce pierderi in serie.

Efectele acestei catastrofe abia perceptibile deocamdata se vor vedea cu siguranta peste cativa ani, oricum in maxim 10-20. Este un proces inevitabil in ritmul actual si sub actiunea factorilor din prezent.

Salariile mizerabile (de departe cele mai mici din UE) si exodul profesorilor din invatamantul preuniversitar, popularea universitatilor cu tot mai multe cadre slab pregatite, o societate care nu recompenseaza excelenta si studiile avansate, migrarea tot mai accentuata a exceptiilor...efectele nu au cum sa nu apara si sa afecteze societatea in viitor.

Cauzele se cunosc, solutiile sunt in mana politicienilor. Poate tocmai pentru ca stiu si ei prea bine situatia nu se pot abtine sa nu inceapa de fiecare data cand se schimba la putere cate o reforma in educatie.

Calitatea scazuta a celor care au initiat reformele e, poate, o explicatie decenta a esecului constant de 23 de ani. Iar daca nu ne vom schimba toti modul in care ne raportam la educatie, in cel mai scurt timp va fi prea tarziu.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...