Un rege in Teleorman

Vineri, 15 Decembrie 2017, ora 13:35 8017 citiri

Dupa zeci de ani de comunism, partidele istorice, reunite in Conventia Democrata Romana, il lasau pe regele Mihai sa revina in locul de care ii fusese cel mai dor, acasa.

Sa nu uitam ca puterea fesenista, instalata imediat dupa Revolutie, s-a folosit de toate resorturile pentru a-l tine pe regele Mihai departe de Romania, mai ales dupa ce, in 1992, aproape un milion de oameni iesisera pe strazile Bucurestiului pentru a-l ovationa si a-i cere sa se reintoarca la carma Romaniei.

Parintii nostri il asteptasera multi ani pe regele despre care auzisera doar din povestile bunicilor lor sau din cartile de istorie, dosite prin cate o biblioteca de oras. Ei stiau ca undeva, in lumea asta, un rege sufera alaturi de ei. Nu stiau cum arata democratia si libertatea, dar erau siguri ca Romania in timpul monarhiei fusese altfel. Nu au obosit nicio clipa sa il astepte pe regele lor. Pentru ei, regele Mihai reprezenta speranta unui viitor mai bun. Iar regele lor a venit.

Printre tinerii care il asteptau pe rege in anii grei ai comunismului, se afla si tatal meu. Dragostea pentru trecutul democratic al Romaniei l-a facut sa se indrepte catre studiul istoriei. Pentru el, paginile in care ii regasea pe regele Mihai si pe Iuliu Maniu insemnau o oaza de libertate si adevar.

Desi comunismul parea fara sfarsit, spera ca va veni si ziua cand istoria reala a Romaniei va fi povestita intocmai. A fost urmarit si amenintat de Securitate, dar niciodata nu a cedat. A ramas fidel crezului sau. Tata era un idealist convins ca schimbarea avea sa vina intr-un final. Ca uratul si grotescul nu au cum sa ii invinga pe cei principiali.

Imediat dupa Revolutie, tatal meu s-a inscris in PNT, considerand ca este o datorie morala sa incerce sa schimbe ceva in Romania, mai ales dupa ce tineri ca el murisera in acel decembrie sangeros. In acele vremuri, mostenirea lui Corneliu Coposu si a regelui Mihai a modelat caracterele unora dintre politicieni. Tatal meu nici nu spera atunci ca il va cunoaste candva pe regele Mihai, despre al carui destin citise doar in documentele istorice.

Stabilit in Teleorman la inceputul anilor '90, in 1998 tata avea sa traiasca un moment istoric. Teleormanul imbraca atunci straie regale. Cuplul regal, aflat intr-un tur national, ajungea si in resedinta judetului, Alexandria. A fost intr-adevar o vizita istorica, un moment care avea sa isi puna amprenta asupra tinerilor politicieni teleormaneni ai CDR-ului, care l-au primit atunci pe mult asteptatul rege. Regele si-a dorit sa vada cat mai mult din judetul din sudul Romaniei, avand parca dorinta de a simti fiecare bucatica din pamanturile natale pe care le parasise in acel ianuarie al lui '48, cu ochii in lacrimi.

Tanarul taranist pregatise cu minutiozitate vizita regala in Teleorman. Impreuna cu sefa protocolului Casei Regale, bine cunoscuta doamna Simina Mezincescu, taranistii din Teleorman voiau sa il primeasca cum se cuvine pe regele lor. Au urmat cateva zile interesante alaturi de regele Mihai si regina Ana.

Pe vremea aceea, aveam doar 12 ani, dar imi aduc aminte de multimea care il astepta pe Majestatea Sa pe strazile Alexandriei si pe tata, care repeta acasa toate instructiunile protocolare. Am avut privilegiul sa invat inca de mica despre institutia monarhiei, tata mi-a cultivat dragostea pentru istoria regalitatii, cea pe care comunistii o dorisera stearsa din sufletul si memoria romanilor.

Zilele in care regele a pasit pe meleagurile teleormanene i-au oferit o lectie de viata importanta tatalui meu. Regele si-a dorit sa ii cunoasca pe politicienii telormaneni, astfel ca a fost organizata o intalnire privata. Initial, pe lista invitatilor, nu se aflau reprezentanti ai partidelor care nu iubeau monarhia, insa regele, ca un adevarat monarh, s-a pus deasupra politicii si a hotarat ca la intalnire trebuie sa participe toata lumea.

Tatal meu a fost impresionat de intelepciunea de care a dat dovada regele Mihai, mai ales ca pentru politicienii acelor timpuri era o noutate sa vada cum un om se poate pune deasupra propriilor pareri si interese.

Un rege intelegea intuitiv ca, indiferent de conflicte ideologice, are datoria sa ii reprezinte pe toti romanii, chiar daca nu toti il placeau. Mai mult, interactiunea cu invitatii a stat sub semnul modestiei si al egalului, Regele vorbea si se comporta cu naturalete, stia sa asculte si sa ofere sfaturi obiective. Tata a plecat de la acea intalnire mai bogat.

Judetul Teleorman arata altfel atunci. Partidele istorice reusisera sa capteze interesul tinerilor politicieni. Iar comportamentul acestor politicieni avea la baza valori bine definite. In fiecare zi, se luptau cu reminiscentele trecutului comunist, dar vizita regelui Mihai ii motivase sa ramana fideli valorilor democratice.

Chiar daca in anul 2000 CDR-ul a iesit invins, unii dintre politicienii care l-au primit in 1998 pe rege in Teleorman nu au renuntat la valorile lor. Au fost aruncati in afara jocului politic, dar nu s-au vandut, au invatat lectia cea mai de pret a regelui, aceea ca indiferent de context, trebuie sa ramai fidel adevarului.

Tatal meu poate ca a pierdut politic, dupa ani de implicare si lupta cu neocomunistii, dar a castigat ceva mult mai important, respectul celor care l-au cunoscut. Iar regele Mihai a fost modelul lui.

Acest text ii este dedicat tatalui meu, istoricul Constantin Tintariu, care deja il asteapta pe rege intr-o lume mai buna.

Adelina Tintariu este licentiata in Stiinte Politice la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Si-a continuat studiile prin programul de master in Comparative Politics din cadrul aceleiasi facultati. A contribuit la documentarea cazurilor de infractiuni contra umanitatii deschise impotriva fostilor comandanti de penitenciare din perioada comunista Alexandru Visinescu si Ioan Ficior, ambii condamnati. Un alt proiect important pe care l-a coordonat in perioada 2011-2014 a fost cel de transformare in Memorial a fostului penitenciar comunist de la Ramnicu Sarat. De asemenea, Adelina Tintariu este membra a Fundatiei Fundatiei CAESAR incepand cu luna mai a anului 2015.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News