Cât mai avem până la impactul cu recesiunea. Consultant economic: ”Vor fi peste 500.000 de șomeri”

Economia României începe să se clatine tot mai tare. Experții financiari dau prognosticuri sumbre despre creșterea inflației și intrarea inevitabilă în recesiune.

Războiul din Ucraina este una dintre sursele acestei crize economice, nu numai în România, ci la nivel global.

Acum câteva zile, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, avertiza că rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului al treilea al acestui an. Tot atunci ar fi momentul în care România ar putea intra într-o criză economică majoră.

Consultant economic: ”Industria Românească și-a încetinit evoluția”

Consultantul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Ziare.com situația dramatică în care se află România în acest moment. ”Suntem deja în antecamera recesiunii”, a afirmat expertul.

Negrescu și-a întărit afirmația explicând că ”industria românească și-a încetinit considerabil evoluția, comerțul dă semne de stagnare, iar inflația continuă să crească. Sunt elementele definitorii ale unei perioade de stagflație în care, din păcate, ne adâncim”.

În același timp, ”firmele se descurcă tot mai greu din cauza creșterii prețurilor materiilor prime, ale utilităților și a serviciilor, blocajul financiar s-a accentuat, iar sentimentul de neîncredere se accentuează pe zi ce trece”, a mai spus Adrian Negrescu.

Și mulți retaileri se confruntă cu o criză a stocurilor de marfă.

”Teama de a investi se vede, poate cel mai bine, în scăderea sensibilă a creditului furnizor, singurul instrument de business aflat la îndemâna companiilor nebancabile din România. Pentru că nu își mai oferă atât de multă marfă pe datorie, cu plata la termen, lanțurile economice au început să se blocheze, iar criza stocurilor o simțim și noi, consumatorii, când vrem să cumpărăm ceva, mai ales online, și vedem că produsele nu există în stoc sau sunt foarte puține”, a mai spus specialistul.

Iar această situație incertă nu dă semne să se termine prea curând.

”Accentuarea neîncrederii, alături de efectele multiple generate de creșterea taxelor și impozitelor, va accentua și mai mult înghețul business-ului din România. Într-o economie mică, vulnerabilă, slab capitalizată cum este cea românească, efectele se vor simți extrem de dur, pentru că gradul de reziliență financiară al firmelor este redus”, a explicat Adrian Negrescu.

”Din păcate va trebui să trecem prin recesiune pentru a ne reveni. Ne așteptăm la o situație mai gravă în 2023”

Experții estimează că șocul mai mare ar putea fi resimțit în 2023.

”Din păcate, va trebui să trecem prin recesiune, în 2023, pentru a ne reveni din punct de vedere economic. Probabil vor fi peste 120-130.000 de firme care se vor închide, iar numărul șomerilor va depăși 500.000”, este de părere Adrian Negrescu.

Tot cei cu venituri mici vor fi cei mai afectați de criză având în vedere că puterea de cumpărare a populație va scădea dramatic.

”Dacă inflația va continua să fie de peste două cifre în 2023, iar statul va elimina plafonările de preț la energie și gaze, să ne așteptăm la o situație și mai gravă, în contextul în care puterea de cumpărare a populației, și așa slăbită, va fi practic spulberată de prețurile de două-trei ori mai mari la energie și gaze față de cele din prezent. Să nu uităm că gazele, potrivit datelor INS, chiar și plafonate, s-au scumpit deja cu 89%.

Victimele recesiunii vor fi firmele mici, mai ales din comerț și servicii, alături de companiile din domenii precum construcții, imobiliare și industria prelucrătoare.

În rândul populației, pensionarii, cei plătiți cu salariul minim și familiile cu copii se vor număra printre cei care vor simți cel mai puternic efectele recesiunii. Prețurile tot mai mari, dobânzile uriașe raportate la salariile românilor, disponibilizările de personal inerente într-un an de recesiune, vor săpa și mai mult în starea de spirit a populației și, ca într-un carusel, efectele le vom vedea într-o scădere accentuată a consumului, principalul motor al economiei”, a mai explicat specialistul.

Cum ne putem salva de recesiune

Există, totuși, o soluție care ne-ar putea ajuta să trecem mai ușor peste acest val. Dar pentru acest lucru trebuie să depunem puțin efort.

”Șansa de a atenua cât de cât efectele recesiunii stă în absorbția celor 80 de miliarde de euro pe care putem lua de la UE, inclusiv banii din PNRR. Dacă vom atrage acești bani și îi vom injecta în economie, în zonele care creează plus valoare, vom tempera efectele negative ale crizei. Mi-e teamă însă că, așa cum nu vedem niciun fel de reformă, de măsură de restructurare a cheltuirii banului public, banii europeni vor fi, în marea lor majoritate, o ”Fata Morgana” pentru România”, a mai explicat Negrescu.

Însă nu putem neglija faptul că războiul din Ucraina are o influență majoră asupra recesiunii globale din cauza accesului tot mai greu la resurse.

”Perspectivele recesiunii sunt alimentate, bineînțeles, și de războiul economic pe care îl ducem cu Rusia. Europa se află într-un conflict economic deschis cu Putin, iar efectele le simțim și le vom simți tot mai mult din prisma accesului la resurse, la gaze și petrol. Dincolo de creșterea prețurilor, ne putem aștepta oricând ca Putin să oprească robinetul resurselor către Europa.

Iar acest lucru va duce la restricționarea consumului pentru agenții economici, cu efecte directe în situația economică”, a mai punctat Adrian Negrescu.

Riscul la adresa economiei globale, la fel ca cel din 1970

În ceea ce priveşte principalul risc la adresa economiei globale, guvernatorul BNR a spus, într-o conferință de presă din 13 iulie, că acesta este reprezentat de stagflaţie, respectiv de prelungirea perioadei cu inflaţie ridicată şi creştere economică slabă, cum s-a întâmplat în anii 1970, scrie Bursa.ro.

Isărescu mai a declarat că strategia BNR rămâne majorarea graduală a dobânzii-cheie până la o eventuală întâlnire cu rata anuală a inflaţiei.

Pe de altă parte, nicio ţară nu îşi permite să meargă brusc cu dobânzile în teritoriul real-pozitiv având în vedere perioada îndelungată de represiune financiară prin care am trecut de la criza financiară globală încoace.

Iar actualele creşteri de preţuri la ţiţei şi celelalte produse energetice sunt, în acelaşi timp, atât inflaţioniste cât şi recesioniste.

”Ne situăm deja pe o traiectorie mai înaltă a inflaţiei, precum şi mai prelungită faţă de cea pe care am avut-o în vedere când am discutat Raportul privind inflaţia.

Aceste creşteri de preţuri în domeniul ţiţeiului şi energiei sunt în acelaşi timp şi inflaţioniste şi recesioniste. Trebuie să navighezi cu foarte mare atenţie ca să nu înrăutăţeşti situaţia”, a declarat Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat şi dificultăţile cu care se confruntă România şi de ce se continuă cu gradualismul politicii monetare:

”Ieşim dintr-o perioadă de represiune financiară, cu emisiune monetară masivă, cu expansiune a bilanţurilor băncilor centrale mari. Nu putem să ne izolăm acum de ce se întâmplă în lume şi această ieşire vedeţi câte probleme ridică.

Este foarte important, cum să calibrezi politica monetară de aşa manieră încât să eviţi pe cât posibil o recesiune. Din ce cauză. Probabil că va fi greu de evitat, nu numai la noi, în lume, dar la noi ar apărea două dificultăţi în plus: prima pe partea fiscal-bugetară, avem deja un deficit fiscal mare, nu ai cum să mai faci corecţia bugetară pe venituri, în recesiune. Veniturile bugetare scad foarte mult în perioade de recesiune. Şi nu poţi nici să majorezi impozitele pentru că accentuezi recesiunea.

Deci, sunt momente pot să spun dramatice în ceea ce priveşte mixul de politici, într-o asemenea situaţie. Iar, la nivel micro, o firmă, ca urmare a scăderii activităţii economice, trebuie să facă faţă unei cereri mai scăzute, costuri mai ridicate de la energie şi mai vine şi politica monetară care adaugă la costuri. Deci şi aici este nevoie să facem un dozaj fin”, a explicat guvernatorul BNR.

Potrivit lui Mugur Isărescu, actuala criză are alt specific în comparaţie cu cea din 2007-2010.

ChatGPT a fost dat în judecată, de o asociaţie de protecţie a vieţii private: "Nici chiar editorul său, OpenAI, nu îl poate opri"

Asociaţia vieneză de protecţie a vieţii private NOYB a anunţat luni că a intentat un proces în Austria împotriva programului de inteligenţă artificială generativă, deoarece "ChatGPT...

Vizita neașteptată a lui Elon Musk în China. Ce urmărește să obțină miliardarul american din întâlnirile cu oficialii comuniști VIDEO

Miliardarul american Elon Musk a sosit duminică, 28 aprilie, la Beijing, într-o vizită neanunţată, unde va discuta cu autoritățile chineze unele aspecte legate de domeniul înaltei...