Cât ne va mai afecta războiul din Ucraina. Analist: ”Trebuie să ne obișnuim cu această idee de instabilitate”

Cu atacurile rusești concentrate acum asupra estului Ucrainei, războiul a intrat într-o nouă fază. Analiștii vorbesc despre un conflict de durată care va măcina atât statul ucrainean cât și pe cel rus. Reacțiile în restul lumii variază în funcție de interese.

Oficialii marilor puteri afirmă că Ucraina nu va pierde războiul și că va ieși mai puternică din această confruntare pe măsură ce Rusia va fi tot mai slăbită. Doar că se întrevede un sprijin pentru Putin din partea Chinei. Însă, în acest moment este doar la nivel declarativ.

Politolog: ”Tot ce putem spera este ca această instabilitate să nu se extindă să nu se extindă”

Profesorul Radu Carp, specialist în științe politice, securitate și relații internaționale a explicat într-un interviu Ziare.com de ce încă nu putem preconiza cum și când se va termina războiul, de ce acesta poate să dureze chiar și ani de zile dar și de ce China nu ar vrea de fapt o Rusie în plină expansiune.

”Este un război de durată. Este adevărat că nu prea a fost prezent în Europa în ultimul timp. Din acest motiv probabil nu suntem familiari cu el. E un război care va măcina ambele părți, chiar dacă partea rusă va căpăta control asupra Donbasului, și vor încerca și în alte zone, Zaporojie, de exemplu, ucrainenii vor face atacuri de gherilă, astfel că nu mă aștept ca acesta să se termine foarte repede.

Sigur, avem această nevoie de certitudine dar nu mă aștept să avem certitudini foarte rapid. Eu m-am obișnuit, sincer în această situație de instabilitate. Să nu uităm că în Ucraina, timp de 10 ani după terminarea celui de Al Doilea Război Mondial au fost mișcări de gherilă până în anul 1955.

A fost un război, poate nu atât de intens dar mai puțin cunoscut azi în Occident, al celor care nu se împăcau cu ideea că Ucraina a redevenit parte a URSS. Zona respectivă este predispusă într-un fel la astfel de confruntări de durată. În Donbas asistăm la un război din 2014. Suntem în al optulea an de război. Trebuie să ne obișnuim cu această idee că la granițele României este instabilitate.

Tot ce putem spera este ca ea să nu se extindă și să nu existe multe pierderi de vieți omenești, iar la un moment dat să existe un aranjament de securitate convenabil tuturor părților implicate. Dar când va fi asta, eu cred că nu prea curând”, a explicat profesorul de științe politice.

Se va alia China cu Putin într-un război cu Occidentul?

Miercuri, 15 iunie, Xi Jinping și-a reiterat sprijinul pentru Moscova în chestiunile de „suveranitate și securitate” într-o convorbire cu omologul său Vladimir Putin, susținându-și sprijinul pentru parteneriatul dintre țări, în ciuda reacției globale împotriva invaziei Ucrainei de către Rusia, scrie CNN.

Xi s-a angajat, de asemenea, să aprofundeze coordonarea strategică între cele două țări, potrivit Ministerului de Externe al Chinei. Iar Kremlinul a transmis că cei doi lideri au subliniat că relațiile dintre țările lor sunt „la un nivel maxim” și și-au reafirmat angajamentul de a „aprofunda în mod constant parteneriatul cuprinzător”.

În aceste condiții ar exista riscul ca Rusia și China să se alieze într-un război anti-Occident?

Profesorul Radu Carp a explicat că, de fapt, ”China nu este interesată de o Rusie în expansiune”.

”Chină dă semne mari de slăbiciune economică. Aș spune că actuala putere de la Beijing este destul de instabilă. Eu am un prognostic destul de rezervat, dacă actualul președinte va reuși să se mențină la putere.

Este din ce în ce mai contestat. A avut această încercare greșită de a face un lookdown în orașele mari după modelul Wuhan care a avut un impact psihologic uriaș asupra chinezilor. Pentru prima dată, chinezii de rând, dar la nivelul unei populații consistente au realizat că pot fi ei uigurii (o populație vorbitoare de limba turcă din vestul Chinei), că tratamentul aplicat uigurilor pe care îl credeau foarte departe în spațiu și timp, se poate aplica și lor.

A fost un șoc foarte mare pentru ceea ce se întâmplă în China. Nu exclud o instabilitate și aici. Nu cred că această țară va avea o relație prea strânsă cu Rusia chiar dacă acum am văzut că s-a deschis un pod cu steagurile Rusiei și Chinei, ea are în continuare pretenții teritoriale nerezolvate față de vecinii săi, inclusiv față de Rusia, care sunt de multă vreme și care nu au fost rezolvate din cauza acestui intermezzo comunist.

Eu nu văd China ca pe un etalon de stabilitate după care Rusia să se ghideze pentru a da ora exactă”, a explicat Radu Carp.

Pe de altă parte, ca reacție la convorbirea telefonică dintre preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin, care a avut loc miercuri, Statele Unite au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă în Ucraina pentru a evita, astfel, să se plaseze „de partea greşită a istoriei”.

„Suntem îngrijoraţi de alinierea Chinei cu Rusia”, a spus un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, ca reacţie la conversaţia telefonică dintre cei doi preşedinţi în timpul căreia Beijingul a asigurat Moscova de sprijinul său în materie de suveranitate şi securitate, relatează AFP, citată de Agerpres.

„La mai bine de trei luni de la invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia, China este încă de partea Rusiei. Continuă să răspândească propaganda rusă în întreaga lume. Continuă să protejeze Rusia în cadrul organizaţiilor internaţionale, sustrăgându-se de la responsabilităţile ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Şi continuă să nege existenţa atrocităţilor comise de Rusia în Ucraina sugerând, dimpotrivă, că acestea sunt înscenate”, a spus oficialul american.

„Ţările care aleg tabăra lui Vladimir Putin se vor plasa inevitabil de partea greşită a istoriei. Acum este momentul ca liderii mondiali să denunţe clar agresiunea flagrantă a preşedintelui Putin şi să fie alături de ucraineni”, a adăugat el, avertizând din nou China împotriva oricărui „ajutor militar” acordat Rusiei sau împotriva oricărui „sprijin sistematic pentru eludarea sancţiunilor” impuse de Occident.

Republica Moldova este în pericol în acest război?

Deși Moldova pare că este într-un pericol în acest război din Ucraina, mai ales după zvonurile recente privind Transnistria, experții în relații internaționale nu merg pe această idee. Mai mult, vizita președintelui Franței de miercuri 15 iunie, în Republica Moldova, pare să confirme că țara se bucură de sprijin din partea Europei.

”În acest moment Republica Moldova nu este în pericol Atenția Rusiei este în legătură cu alte zone. În momentul de față, Republica Moldova joacă această cartă a integrării în Uniunea Europeană. Vom vedea dacă Summit-ul Consiliului European va da undă verde integrării. Deocamdată statele influente din UE nu s-au pronunțat, din acest motiv a fost foarte importantă vizita președintelui Franței la Chișinău.

Personal sunt destul de sceptic că la acest Consiliu European se va da undă verde Moldovei pentru că, să nu uităm, Franța a blocat aderarea statelor din Balcanii de Vest, în 2019, într-o situație mult mai favorabilă decât este Republica Moldova azi.

Probabil se va amâna câteva luni pentru a se vedea care va fi situația economică generală în Europa. În momentul de față, cetățenii europeni sunt preocupați de prețurile foarte crescute, iar în acest context este dificil să promovezi ideea că trebuie să aloci sume suplimentare unei alte țări. Este foarte dificil pentru orice guvern european să vină cu acest discurs în condițiile în care inflația este de 8% în medie, în zona Europei”, a explicat Radu Carp.

Vizita istorică de miercuri a președintelui Emmanuel Macron a avut ca rol consolidarea relațiilor celor două state și UE, după ce Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE pe 3 martie.

Dorința Republicii Moldova de a se alătura marii familii europene este „perfect legitimă”, a susținut liderul Franței, care a anunțat că săptămâna viitoare va fi dezbătută candidatura statului care se învecinează cu România și Ucraina.

Cât de valoroasă este acum România pentru granița NATO cu Rusia

Una dintre întrebările care apar tot mai des în spațiul public se referă la cât de valoroși suntem acum ca graniță a NATO la Estul Europei, în condițiile unei confruntări dintre Putin și Occident. Ne pot apăra sau se pot lipsi mai degrabă de noi într-un incident major?

”Modul de reacție al NATO la crize, era mai mult teoretic. Erau mai multe modele de răspuns la incidente majore de securitate. În acest mod s-a dovedit că nu corespunde realităților sau, mai degrabă spus, aplicarea modelului de către Rusia a făcut ca și NATO să regândească propria strategie. Modul acesta de acțiune de a privilegia războiul hibrid în dauna războiului tradițional, era o idee larg împărtășită și la Moscova și la Washingthon. Însă, eșecul primei etape a invaziei ruse în Ucraina a făcut ca NATO să-și regândească strategia și să pună din nou accentul pe formele tradiționale de război.

Tot ce putem spera este ca această transformare în interiorul alianței să fie una pe termen lung și să existe o complementaritate între războiul hibrid și cel de tip clasic în gândirea strategică. S-a dovedit că soldații ucraineni nu dezertează dacă deschid un iPhone cu un mesaj otrăvit”, a mai punctat expertul în relații internaționale.

România a primit trupe dislocate pe teritoriul său, în trei luni, mai mult decât de la aderare până în februarie

În ultima perioadă NATO a dislocat trupe în România și se anunță că noi soldați dar și tehnică militară vor ajunge pe teritoriul nostru. Se pare că se vrea o întărire a zonei țării noastre și semnalele sunt că NATO nu s-ar opri aici.

”Deocamdată dacă ne uităm la acest flanc estic, referitor la trupele dislocate în România și Bulgaria față de trupele dislocate în Germania, de exemplu și în restul statelor centrale, vedem că ponderea este în continuare în Occidentul Europei. Noi, ce putem spera, este ca acest echilibru să fie realizat gradual.

Sunt semne foarte încurajatoare, în momentul de față există în continuare acest dezechilibru din timpul războiului rece, în care Europa Centrală, mult mai ferită de amenințări este mult mai bine păzită decât noile state din est care sunt mai expuse amenințărilor. Este nevoie de timp însă, aceste realocări de trupe nu se pot face decât gradual. Dar s-a făcut mult mai intens în ultimele luni decât în ultimii ani. România a primit trupe dislocate pe teritoriul său în trei luni, mai mult decât, aș spune eu, de la aderarea la NATO până în luna februarie anul acesta. Semnalele sunt foarte pozitive”, a mai spus Radu Carp.

Cum ne va afecta pe noi, în continuare, acest război?

”Totul depinde, în momentul de față, dacă va exista o coordonare foarte bună la nivelul Uniunii Europene împreună cu G7 pentru rezolvarea problemei energetice la nivel global. Este o chestiune care nu ține de România dar este una care se discută foarte intens și este o chestiune care înseamnă corelarea perfectă a pozițiilor SUA și UE în această privință. România, evident, nu poate participa decât în mică la acest efort care se referă la marii producători de energie, de petrol, dar tot ce putem spera este ca această corelare să producă efecte până la începutul sezonului rece când cererea de energie la nivel global va exploda, chair mult mai mult decât în prezent”, a conchis profesorul Radu Carp.

Joi, 16 iunie, președintele Franţei, Emmanuel Macron, președintele României Klaus Iohannis, şi premierii Germaniei Olaf Scholz şi Italiei Mario Draghi din Ucraina au fost în vizită în Ucraina pentru a-și arăta solidaritatea în acest război. Vladimir Putin a calificat această inițiativă drept una ”lipsită de valoare”.

Avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate în timpul atacurilor masive cu rachete rusești din Ucraina

Avioanele de luptă ale NATO au fost mobilizate după ce Rusia a lansat atacuri masive cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri, 19 aprilie....

NATO trebuie să demonstreze Ucrainei că este aliatul ei, afirmă Zelenski. „Putin trebuie readus pe pământ” VIDEO

NATO trebuie să demonstreze Ucrainei că este „aliatul” ei în războiul împotriva Rusiei, accelerând cât mai rapid posibil livrările sale de arme şi muniţii, a îndemnat vineri, 19...