Germania cere schimbarea sistemului de vot când se decide extinderea UE. Atac indirect la Ungaria

Cancelarul german Olaf Scholz s-a pronunţat miercuri, 13 decembrie, pentru extinderea votului cu majoritate calificată la mai multe decizii ale Uniunii Europene, în special la cele referitoare la extinderea UE, transmit Reuters şi AFP.

Majoritatea celor 27 de state membre susţin ca la summitul Uniunii Europene din această săptămână să fie luată decizia de lansare a negocierilor de aderare a Ucrainei, însă este de aşteptat ca Ungaria să se opună unei astfel de decizii.

”Pledez pentru luarea mai multor decizii cu majoritate calificată, printre care în procesul de aderare. Parlamentele naţionale încă ar avea cuvântul final, dar o singură ţară nu ar mai putea să blocheze fiecare pas”, a declarat Scholz în faţa parlamentarilor germani.

El a adăugat că obiectivul continuării sprijinului militar al Occidentului pentru Ucraina este de a consolida apărarea acestei ţări într-o asemenea măsură încât Rusia ”nu va mai îndrăzni să atace vreodată”.

Şeful Executivului german a subliniat că un ”sprijin financiar durabil al Uniunii Europene pentru Ucraina constituie o prioritate pentru Germania”.

”La acest summit, voi pleda în favoarea unui sprijin financiar durabil şi fiabil pentru Ucraina în anii care vin. Este vorba despre securitatea Europei şi aceasta este o prioritate pentru Germania”, a adăugat Olaf Scholz.

La aproape doi ani de la lansarea ofensivei ruse, ”totul indică faptul că (preşedintele rus Vladimir) Putin rămâne decis să îngenuncheze Ucraina militar”, a continuat cancelarul german.

”În Uniunea Europeană, aproape toate ţările membre sunt de acord” cu aprobarea unui ajutor de 50 de miliarde de euro - sub formă de împrumuturi şi donaţii - în favoarea Ucrainei, a afirmat Scholz.

În funcţie de problematica discutată, Consiliul UE decide prin majoritate simplă (vot favorabil din partea a 14 state membre), majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE) sau vot unanim (toate voturile sunt favorabile).

Consiliul poate vota în privinţa unui act legislativ la opt săptămâni după ce proiectul de act legislativ a fost trimis parlamentelor naţionale spre examinare. Parlamentele naţionale trebuie să decidă dacă proiectul legislativ respectă principiul subsidiarităţii. Doar în cazuri speciale de urgenţă se poate vota mai devreme.

Rezultatele voturilor Consiliului sunt făcute publice în mod automat atunci când Consiliul acţionează în calitatea sa de legiuitor. Dacă un membru doreşte să adauge o notă explicativă la vot, această notă va fi, de asemenea, făcută publică dacă se adoptă un act juridic. În alte situaţii, când explicaţiile voturilor nu sunt publicate în mod automat, nota explicativă poate fi făcută publică la cererea autorului.

În cazul în care Consiliul nu acţionează în calitate de legiuitor, rezultatele şi explicaţiile votului pot fi, de asemenea, făcute publice, printr-o decizie unanimă a Consiliului. Membrii Consiliului şi ai Comisiei Europene pot face declaraţii şi pot solicita includerea acestora în procesul-verbal al Consiliului. Aceste declaraţii nu produc efecte juridice şi sunt considerate un instrument politic menit să faciliteze luarea deciziilor.

Fostul ministru britanic al Apărării către cancelarul german: „Liniile roșii ale Rusiei sunt șterse cu creta de pe tablă“

În contextul reticenței Germaniei de a trimite rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către forțele armate ucrainene, fostul ministru britanic al Apărării Ben Wallace a declarat că Olaf...

Atac masiv cu 34 de rachete de croazieră în Ucraina. Două persoane au murit, iar patru centrale termice au fost grav avariate FOTO/VIDEO

Armata rusă a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, 27 aprilie, un „atac masiv” împotriva unor structuri energetice în trei regiuni din Ucraina, soldat cu cel puţin doi morţi,...