Cât de pregătită e clasa politică din România pentru crizele generate de invazia rusă din Ucraina

Marti, 08 Martie 2022, ora 03:01 3056 citiri
Liderul PSD Marcel Ciolacu alături de liderul PNL Florin Cîțu au vorbit luni despre Legea Offshore FOTO Hepta

Asemenea altor crize din trecut, clasa politică din România a fost luată prin surprindere de urmările generate de războiul din Ucraina, cel mai bun exemplu fiind gestionarea din primele zile a refugiaților care au ajuns pe teritoriul nostru.

Anterior invaziei ruse din Ucraina, România se confrunta cu mai multe crize asupra cărora clasa politică din țara noastră nu a dat semne că se pune de acord, deși era vorba de subiecte importante precum criza facturilor la energie, criza pandemică, ori alte proiecte de lege importante. Pe lângă acestea, în viitorul apropiat țara noastră se va confrunta și cu efectele produse de invazia Rusiei în Ucraina.

Un prim astfel de efect îl reprezintă sutele de mii de refugiați ucraineni care traversează țara noastră. Deși se vorbea despre un conflict iminent de mai multe săptămâni, primii care au ajuns la graniță pentru a-i primi pe refugiați au fost voluntarii și diferitele ONG-uri, în timp ce autoritățile s-au mobilizat câteva zile mai târziu.

„Analiștii occidentali au anunțat de trei ori până acum că va fi o invazie. Deci iei în calcul că va fi o invazie. Îți zice și cel mai tont analist militar că în caz de război vor fi refugiați. Doi, e vorba de Ucraina, nu e undeva departe, în Siria, deci trebuia să te aștepți la refugiați, trebuia să ai o infrastructură pregătită. Nu să dezvolt o structură după ce începe valul. Tipic românesc. `Ne-au luat prin surprindere`”, a declarat pentru Ziare.com analistul politic Alfred Bulai.

Elita, la fel de nepregătită precum politicienii

Întrebat dacă clasa politică actuală din România este pregătită în fața efectelor de domino provocate de războiul din Ucraina, politologul a adăugat cel mai bun indicator a fost criza pandemică, care a prins țara noastră la fel de nepregătită și a continuat cu numeroase conflicte interne. Acesta a mai explicat că deși inițial nici politicienii europeni sau americani nu erau pregătiți în fața unei astfel de crize, aceștia s-au adaptat pe parcurs, în timp ce „noi nici după un an jumătate de pandemie tot nu aveam paturi la ATI, ba chiar erau mai puțin decât înainte. Te aștepți încă de la început ca guvernanții să fie nepregătiți? Da, nu le putem cere lucruri aberante, dar unele lucruri puteai fi rezolvate. Din acest punct de vedere avem o experiență recentă”.

Cu toate astea, analistul adaugă că nu doar clasa politică este nepregătită în fața urmărilor generate de războiul din Ucraina, ci și elita românească.

„N-aș vrea să critic doar clasa politică de la noi. Eu cred că la nivelul elitei românești există o oarecare nepregătire. Totuși, elita, ar trebui să facă analize. Pe la alții există. Adică vine un profesor de la o universitate, un expert de la un centru de analiză și îți prezintă contextul istoric, datele problemei. Evident, nu schimbă datele și deodată devii pro-Putin”, a mai afirmat Alfred Bulai. Acesta mai evidențiază și că în lipsa unor astfel de analize, „experții în vaccinare” din urmă cu un an au devenit mai nou și „experți militari” și că părerile lor poate genera noi valuri de dezinformare.

Înlocuitor pentru gazul rusesc

O altă consecință imediată a războiului din Ucraina, în contextul sancțiunilor impuse de către Uniunea Europeană și Statele Unite în Rusia, ar putea fi oprirea unui procent important de gaz care ajunge în țara noastră, dacă președintele rus Vladimir Putin hotărăște sistarea furnizării de gaz către Europa. În prezent, România importă din Rusia peste 20% din consumul total.

În acest sens, luni, 7 martie, atât liderul PSD Marcel Ciolacu cât și liderul PNL Florin Cîțu au dat asigurări că Legea Offshore va trece prin Parlament cât mai curând, cu toate că ea a fost deja întârziată de luni bune.

„În acest moment nu avem nicio problemă în ceea ce privește gazul. Avem un an la dispoziție să ne pregătim, sper să fie înlocuit în proporția cea mai mare de gazul românesc, dependența noastră de Rusia e cea mai mică din Europa, 10%. Legea Offshore este o prioritate, sunt convins că în următoarele săptămâni va trece prin Parlament”, a afirmat Marcel Ciolacu, deși premierul Nicolae Ciucă a afirmat cu o zi înainte că procentul important de țara noastră este dublu față de cel menționat de liderul PSD.

De cealaltă parte, Florin Cîțu a relatat în aceeași zi că legea nu este întârziată, cu toate că aceasta este blocată din 2019. „Nu este întârziată pentru că trebuie întâi să fie făcută tranzacția. Vă daţi seama că nu vor începe mâine investiţiile. Eu zic că trebuie să avem o lege offshore bună, în interesul statului român, în interesul românilor şi, ca de fiecare dată, mai bine măsurăm de zece ori şi tăiem o singură dată decât să avem legi pe care să venim după aceea să le modificăm”, a explicat Cîțu.

Asigurări a dat și premierul Nicolae Ciucă, care, duminică, 6 martie, a venit cu o încă o completare - gazul lichefiat. Acesta a menționat că cel mai târziu până la finalul anului va fi dat în funcțiune interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria, iar țara noastră va putea astfel să beneficieze de gaz lichefiat.

„Vă pot spune un detaliu, fiecare dintre cei doi prim-miniștri, și cel al Greciei, și cel al Bulgariei, săptămânal au discuții pentru finalizarea acestui interconector. Este esențial nu numai pentru noi, ci pentru tot ceea ce înseamnă proiecte viitoare în ceea ce privește circuitul gazelor atât pe coridorul vertical, cât şi pe coridorul pe care noi deja l-am realizat pe infrastructura BRUA, care poate de asemenea să ducă gaz pentru celelalte țări din centrul și estul Europei”, a adăugat prim-ministrul.

„Iarna nu-i ca vara”

În ciuda asigurărilor date de politicieni, Alfred Bulai amintește că multe dintre promisiunile clasei politice au rămas în aer și că societatea românească nu se poate schimba peste noapte. „Să vă dau niște argumente. Spuneți-mi cât de repede sunt construite autostrăzi în România, cât de repede se rezolvă anumite lucruri de orice fel, cât durează un aviz. Și atunci vă întreb acum. De unde să tragem concluzia că suntem pregătiți? Pentru război, atenție”, a mai notat politologul.

Acesta din urmă mai concluzionează că adevăratele probleme pentru români vor urma ca urmare a conflictului din Ucraina. „Iarna nu-i ca vara, a spus domnul Băsescu când era primar. Ne-a surprins zăpada în februarie. Deci n-avem speranțe foarte mari, dar nu cred că există un pericol real militar pentru România. Nu înseamnă că nu există deloc pericol, problema e ce urmează în urma acestui conflict. Criza economică, criza de resurse, criza energetică, criza alimentară. N-au cum să nu aibă importanță pentru România și tocmai de aceea problema e cât de pregătiți suntem. Nu vreau să fiu alarmant că va fi un dezastru, dar nu am speranțe foarte mari. Astea sunt real pericole mai mari decât pericolul militar, care ne afectează imediat. Nu ai nevoie de analiză la televizor ca să-ți dai seama că ți-a venit factura la curent mai mare decât cea dinainte”, a conchis analistul.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News