Ce îi motivează pe veteranii americani care-și lasă familiile în urmă și pleacă la război în Ucraina: "Afganii nu au ripostat, ucrainenii continuă să lupte"

Războiul din Ucraina a atras veterani militari americani și legionari occidentali ca niciun câmp de luptă străin din amintirea recentă. 

Dar ce îi motivează pe profesioniștii aflati la jumătatea carierei să renunțe la tot pentru a sprijini lupta unei alte națiuni?

Unii sunt impresionați de hotărârea ucraineană. Alții văd o bătălie istorică între bine și rău.

Un fost medic de luptă al armatei americane a urmărit războiul care se desfășoară din siguranța casei sale din Maryland, admirația lui crescând pentru curajul ucrainenilor în fața unei forțe de invazie rusești copleșitoare.

Pentru el, conflictele străine anterioare nu fuseseră decât titluri de știri: anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea a Ucrainei în 2014, de exemplu, sau rolul Moscovei de susținere a regimului Assad din Siria prin atacurile asupra rebelilor.

Dar acest război din Ucraina „ardea în mine” de la început, spune Jason, care a cerut ca numele lui să nu fie folosit, pentru publicația Christian Science Monitor. L-a determinat să-și abandoneze viața de acasă și să devină unul dintre sutele – dacă nu miile – de foști membri ai armatei americane și alți voluntari militari din întreaga lume care au răspuns apelului de ajutor al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Ceea ce m-a făcut să știu că voi veni aici imediat a fost doar determinarea și motivația ucrainenilor”, spune veteranul. „Am văzut negustori, studente de 17 ani și fermieri – oameni care nu au ținut puști în viața lor. Te inspiră”, spune Jason în orașul Liov din vestul Ucrainei unde s-a alăturat organizației non-profit Sons of Liberty International (SOLI) pentru a ajuta la pregătirea ucraineanilor pentru câmpul de luptă. „O fac fără nimic; ei dau totul”.

De asemenea, o inspirație pentru Jason, când Rusia și-a lansat invazia în februarie, a fost și acum faimosul răspuns al președintelui Zelenski la o ofertă a SUA de a-l ajuta să-l evacueze în siguranță: „Lupta este aici; Am nevoie de muniție, nu de o plimbare”.

„Faptul că acel om a rămas aici m-a motivat până la punctul în care am mers la Ambasada Ucrainei”, explică Jason. „Am crezut că soția mea va fi supărată, dar ea a spus: << Știam că pleci din momentul în care s-a întâmplat asta >> Ne-am golit contul de economii... dar a fost în regulă cu asta.”

„Un conflict foarte clar”

Războiul din Ucraina a atras veterani militari americani și legionari occidentali ca niciun câmp de luptă străin din ultimii ani. Dar ce îi motivează pe profesioniștii aflati la jumătatea carierei – adesea căsătoriți, cu copii și cu vechile lor vieți militare devenind secundare în memorie – să abandoneze totul și să pășească în tranșeele luptei unei alte națiuni?

Unii sunt impresionați de hotărârea ucraineană, supraviețuind la 11 săptămâni de atac rusesc, când analiștii au prezis că vor fi înfrânți în trei zile. Alții văd o bătălie istorică între bine și rău, nemaivăzută de zeci de ani.

„În trecut, nu ne-am implicat în Ucraina pentru că, atunci când era implicat doar Donbasul, nu exista nicio modalitate de a avea un efect asupra rezultatului conflictului. Acum există”, spune Matthew VanDyke, care a fondat SOLI în 2014. Fostul realizator de documentare era motivat la acea vreme de propriile sale experiențe, inclusiv când a fost captiv timp de cinci luni în Libia, în timp ce lupta cu forțele revoluționare libiene în 2011.

„Este, de asemenea, doar un conflict foarte clar, cu o democrație invadată în esență de un stat autoritar și o acaparare de pământ”, explică VanDyke. „E clar care este binele și răul aici”.

Luptătorii străini au jucat roluri-cheie de ambele părți ale conflictului. Rusia a desfășurat o forță numită Grupul Wagner, care are legături strânse cu Kremlinul și a fost activ din Siria până în Mali și acum în Ucraina. Rusia a căutat, de asemenea, să recruteze sirieni proruși pentru a lupta în Ucraina.

De asemenea, Zelenski a anunțat la începutul lunii martie formarea unei legiuni internaționale care să lupte în numele Ucrainei și a spus că 20.000 de voluntari și-au arătat deja interesul. Cu toate acestea, până acum, aceste eforturi par ad-hoc, în cel mai bun caz.

Antrenarea formatorilor

Instructorii militari SOLI, care vor să facă o „diferență tangibilă” pe câmpul de luptă ucrainean, au încheiat o sesiune de două săptămâni pentru instructorii de la serviciul de apărare teritorială al Ucrainei și lucrează acum cu Garda Națională la Kiev. Experiența lor, din Filipine până în Myanmar și anumite părți ale Africii, include antrenarea forțelor creștine din nordul Irakului în timp ce luptau împotriva Statului Islamic și lupta alături de acestea.

În Ucraina, SOLI va folosi modelul de antrenare a formatorilor ucraineni ca multiplicator de forță, în special pentru unitățile de voluntari care au puțină experiență anterioară. O echipă de 10 până la 12 va fi aici „până când războiul se va termina”, spune VanDyke. „Sunt mii de oameni care au nevoie de instruire și nu o vor primi dacă nu le-o oferim”, adaugă el.

Părți-cheie ale curriculumului sunt predate, deși de la distanță, de fostul căpitan al Corpului Marin al SUA Cameron Albin, un veteran cu trei tururi în Irak, inclusiv în bătălia de la Fallujah din noiembrie 2004 .

De când a părăsit serviciul activ, Albin aproape și-a terminat doctoratul în istoria militară și a început o organizație nonprofit numită American Odysseus Sailing Foundation, care lucrează pentru a ajuta sănătatea mintală a veteranilor prin navigație. Pe lista lor se află cursa Ocean Globe Race, cu un echipaj de veterani, care începe anul viitor.

Căsătorit și cu un copil de 3 ani, Albin are puțin timp liber. Dar anii petrecuți în școala de infanterie a Corpului Marin, experiența sa în pregătirea irakienilor și paralelele istorice pe care le vede astăzi cu Ucraina l-au determinat să găsească.

„Am mult angajament acolo unde sunt – nu pot să fug și să mă alătur unei echipe de vânători-ucigași și să încep să vânez tancuri rusești T-72, deși asta ar fi părut o perspectivă cu adevărat interesantă pentru o versiune mai tânără a mea”, explică Albin, vorbind din Fort Worth, Texas.

Acum adaptează programa pe care o folosea cândva pentru a-i antrena pe irakieni, pentru lupta din Ucraina.

„Aceștia sunt măcelari, brutari și producători de sfeșnice, așa că trec de la zero la erou într-un timp foarte scurt”, afirmă Albin. „Măcar este singurul lucru mic pe care îl pot face și să fiu totuși un soț bun și un tată bun. ... Nu înseamnă să stai și să spui << Ei bine, asta e [rău]” și să fii un comentator pe CNN sau YouTube”.

„Ucrainenii nu au renunțat”

Motivația lui Albin provine în parte din cercetarea trecutului și din riscurile inacțiunii.

„Aceasta este o agresiune imperială, în stilul 1914-1938”, spune Albin. „Scuzele pe care [președintele rus Vladimir Putin] le folosește – Minoritățile etnice sunt maltratate, așa că trebuie să intru și să anexez acest teritoriu – tot ce trebuie să facem este să luăm Crimeea și să o înlocuim cu Regiunea Sudeților, și ne-am întors în 1938”.

Claritatea asupra Ucrainei este, de asemenea, ceea ce l-a determinat pe Erik Inbody, un infanterist veteran care a petrecut cinci ani în Marine Corps, să părăsească slujba de sudor și producător de metale din Texas – și pe fiica sa de 4 ani – și să se alăture SOLI în Ucraina.

„Încerc să-mi trăiesc viața după o busolă morală, să fac ceea ce trebuie. ... Nu era nicio îndoială în mintea mea dacă trebuie să fiu aici sau nu”, spune Inbody, care poartă un petic cu steagul ucrainean pe șapca sa de baseball, din Liov.

Vara trecută, când Statele Unite s-au retras din Afganistan, el plănuise să se conecteze cu un grup care mergea acolo.

„Dar când m-am uitat la poporul afgan, ei nu au ripostat”, explică Inbody. „Voi fi alături de oricine dorește să se ridice și să lupte pentru propria libertate ... Iar ucrainenii nu au cedat. Ei continuă să lupte; asta m-a inspirat”.

Să-și părăsească fiica nu a fost ușor, spune el. „Dar nu o pot învăța cum să facă ceea ce trebuie, dacă nu sunt dispus să o fac eu.

„Am avut o slujbă bună. Am lăsat-o. Aveam un mic cont de economii care acum este gol”, povestește el. „Dar eu cred în ceea ce facem aici. Eu cred în luptă. Și aceștia sunt oameni normali - oameni normali, obișnuiți. Au cerut ajutor cu așteptări minime”.

„Există o concepție greșită că este nevoie de bugete de sute de milioane de dolari pentru a influența războaiele”, spune el. „Lucrurile mici pot face o mare diferență, iar asta este valabil pentru instruirea, furnizarea și consilierea din aceste tipuri de conflicte".

Rusia anunță o creștere economică peste așteptări, în timp ce un raport din SUA prevestește ”destrămarea” finanțelor în viitorul apropiat

Deși se așteaptă la o scădere a valorii rublei și la reducerea excedentului de cont curent, Ministerul rus al Economiei se așteaptă la o creștere economică de 2,8%, cu 0,5% peste prognoza...

Ucraina se pregătește de negocieri la început de mai. Miza: 20 de miliarde de dolari

Ucraina ar plănui să trimită o propunere de restructurare a 20 de miliarde de dolari din datoria sa externă către investitori la începutul lui mai, scrie Reuters luni, 22 aprilie, citând...