Biden ar putea transforma războiul din Ucraina într-un conflict global. "Rușii au capacitatea de a se asigura că și toți ceilalți pierd, dacă ei pierd" ANALIZĂ

Într-o serie dramatică de schimbări, de săptămâna trecută, președintele american Joe Biden și aliații săi din NATO și-au escaladat politica de a ajuta apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești într-o politică de subminare a puterii și influenței Rusiei însăși. 

Procedând astfel, se tem unii observatori, Biden nu îi lasă președintelui rus Vladimir Putin altă alegere decât să se predea sau să sporească și mai mult presiunea militară, crescând posibilitatea extinderii războiului dincolo de Ucraina, notează revista Foreign Policy.

Joi, 28 aprilie, Biden a cerut Congresului să ofere asistență militară, economică și umanitară suplimentară pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari – mai mult decât dublu față de suma anterioară – și a spus că îi trimite un mesaj clar lui Putin: „Nu veți reuși niciodată să dominați Ucraina”. În plus, a spus Biden în remarci la Casa Albă, noua politică este menită „să pedepsească agresiunea rusă, să reducă riscul unor conflicte viitoare”.

Aceasta a urmat unei declarații la fel de clare săptămâna din partea secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, care, după o întâlnire la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelensky, a declarat că obiectivul SUA este acum de a reduce puterea Rusiei pe termen lung, astfel încât să nu aibă „capacitatea de a reproduce” asaltul său militar asupra Ucrainei. „Vrem să vedem Rusia slăbită în măsura în care nu mai poate face genul de lucruri pe care le-a făcut în invadarea Ucrainei”, a spus Austin într-o escală în Polonia.

Este posibil ca schimbarea să fi fost cea care l-a determinat pe ministrul rus de Externe Serghei Lavrov să declare ulterior că Washingtonul și Occidentul au intrat într-un război „proxy” cu Rusia, riscând un alt război mondial care, a avertizat Lavrov, ar putea deveni nuclear. „Pericolul este grav, real. Și nu trebuie să-l subestimăm”, a spus Lavrov. De asemenea, Putin a sugerat din nou săptămâna trecută, așa cum a făcut de la începutul invaziei sale din 24 februarie, că încă mai are opțiunea de a folosi arme nucleare împotriva NATO, spunând: „Avem toate instrumentele pentru aceasta (n.r. pentru a răspunde la o amenințare la adresa Rusiei), cu care nimeni altcineva nu se poate lăuda. Și le vom folosi, dacă va trebui”.

Noua abordare mai agresivă a SUA a câștigat aplauze din multe părți – în special din partea actualilor și foștilor oficiali ai NATO, care insistă că amenințările nucleare rusești sunt doar retorică goală.

„Este singura modalitate de a merge mai departe”, a declarat fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen într-un interviu. „În gândirea lui Putin nu face nicio diferență, pentru că el ar pretinde doar că politica occidentală este de a slăbi Rusia oricum. Deci de ce să nu vorbești deschis despre asta? Greșeala pe care am făcut-o în trecut a fost să subestimăm ambițiile lui Vladimir Putin, să-i subestimăm brutalitatea. În același timp, am supraestimat puterea armatei ruse”.

Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina

Noua strategie a SUA și NATO se bazează parțial pe succesul continuu al Ucrainei pe câmpul de luptă împotriva lui Putin, care a fost forțat să-și reducă ambițiile de la o preluare completă a Ucrainei la un nou asalt major în părțile sale de est și de sud. Aliații NATO, inclusiv Germania, care până săptămâna trecută au ezitat cu privire la trimiterea de arme grele ofensive în Ucraina, și-au mărit ajutorul ca răspuns. Cancelarul german Olaf Scholz, aflat sub presiune politică în țară și în străinătate, a anunțat că țara sa va furniza Ucrainei 50 de tancuri antiaeriene.

Cu toate acestea, alți experți din Rusia și-au exprimat îngrijorarea că Statele Unite și aliații săi occidentali depășesc, de fapt, liniile roșii pe care le-au evitat până acum. Pentru cea mai mare parte a conflictului de două luni, Biden a refuzat să autorizeze orice sprijin militar, cum ar fi arme ofensive majore sau o zonă de excludere a zborului, care ar putea fi percepută ca punând forțele SUA sau NATO în conflict direct cu Rusia. Acum, unii observatori își fac griji că, odată cu ajutorul suplimentar și sancțiunile economice mai dure, președintele SUA îl forțează pe Putin într-un colț în care nu poate decât să lupte sau să se predea. Acest din urmă curs ar însemna renunțarea la obiectivul de-a lungul carierei lui Putin de a întări Rusia împotriva Occidentului. Totuși, Putin, care a spus de mult timp că scopul Occidentului este să slăbească sau să țină Rusia, nu a renunțat niciodată în deceniul său și jumătate de mișcări agresive împotriva țărilor vecine, în principal a Ucrainei și a Georgiei.

„În ochii Kremlinului, Occidentul vrea să cucerească Rusia. A fost nespus înainte. Acum se vorbește”, a spus Sean Monaghan, expert în Europa la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Dacă combinați acest lucru cu comentariile lui Biden, la summit-ul său din Polonia de luna trecută, că „acest om [Putin] nu poate rămâne la putere”, toate acestea transformă acest război teritorial într-o confruntare mai largă și ar putea face negocierea unui acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina mult mai dificil sau chiar imposibil în prezent”.

George Beebe, fost șef al analizelor privind Rusia pentru CIA, a spus că administrația Biden ar putea fi în pericol să uite că „cel mai important interes național pe care îl au Statele Unite este evitarea unui conflict nuclear cu Rusia”. El a adăugat că „rușii au capacitatea de a se asigura că toți ceilalți pierd dacă pierd și ei. Și s-ar putea să ne îndreptăm spre asta. Este un punct periculos de depășit”.

Poate cea mai îngrijorătoare întorsătură a evenimentelor este că nu mai pare să existe nicio posibilitate de ieșire negociată din război – în ciuda declarației lui Putin către secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, că încă mai speră într-o astfel de soluție.

„Un lucru este să urmezi o politică de slăbire a lui Putin, cu totul altceva să o spui cu voce tare. Trebuie să găsim o modalitate prin care Putin să ajungă la o soluție politică, așa că poate că nu este înțelept să afirmăm acest lucru”, a spus un înalt diplomat european, vorbind sub rezerva anonimatului.

„Devine din ce în ce mai periculos”, a atras atenția Charles Kupchan, un fost înalt oficial american și acum un savant în Relații Internaționale la Universitatea Georgetown. „Trebuie să începem să trecem dincolo de Javelin și rachete antitanc și să vorbim despre un final politic”. Sau, după cum a subliniat Beebe, „trebuie să găsim o modalitate de a le transmite, într-un fel discret rușilor că am fi dispuși să relaxăm sancțiunile în contextul unei reglementări internaționale. Ajutorul militar acordat Ucrainei ar putea fi folosit și ca pârghie”.

Cu toate acestea, o astfel de negociere pare acum mai puțin probabilă ca niciodată. Ambele părți par să se poziționeze pentru o luptă lungă. După întâlnirea cu Putin și Lavrov marți, Guterres a recunoscut că o încetare a focului iminentă nu este în cărți și că războiul „nu se va încheia cu întâlniri”.

Cu doar o lună în urmă, Zelenski a susținut ideea unei Ucraine neutre care nu va adera la NATO și a sugerat că forțele separatiste din estul Ucrainei ar trebui să fie recunoscute. Dar Zelenski i-a spus de atunci președintelui Consiliului European, Charles Michel, că, în lumina atrocităților rusești, opinia publică ucraineană a fost împotriva negocierilor și a favorizat continuarea războiului.

Între timp, Finlanda și Suedia au indicat că sunt interesate să se alăture Alianței NATO, rupând politica lor de lungă durată de nealiniere și potențial creând un nou mediu declanșator de-a lungul graniței de nord a Rusiei. Acest lucru i-ar aduce o lovitură devastatoare lui Putin, care a citat adesea expansiunea NATO către est ca un casus belli pentru invazia sa pe scară largă a Ucrainei.

Biden nu a spus care ar putea fi răspunsul SUA dacă Putin va desfășura arme nucleare tactice sau strategice. În plus, niciuna dintre părți nu a stabilit reguli clare în mediul post-Război Rece pentru desfășurarea armelor nucleare – mai ales că acordurile privind armele din perioada Războiului Rece, cum ar fi Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară, au fost abandonate și sistemele de livrare a armelor nucleare au devenit mai rapide și mai guvernate de sisteme automate digitalizate. În conformitate cu o politică a Kremlinului cunoscută sub numele de „escaladare pentru de-escaladare” – care amenință să devină nuclear dacă Occidentul încearcă să-l oprească – Putin a reintrodus an de an armele nucleare în calculele sale de război convenționale. Pe parcursul celor două decenii la putere, el a autorizat construcția de rachete de croazieră cu propulsie nucleară, torpile transoceanice cu arme nucleare etc.

Cu toate acestea, Putin nu a ajuns niciodată atât de aproape de a amenința că le va folosi și nici nu a clarificat dacă sau cum ar putea face acest lucru. Până la criza din Ucraina, strategii americani nu consideraseră desfășurarea lor ca fiind o amenințare credibilă. Cei mai mulți cred că Putin va escalada mai întâi folosind atacuri cibernetice sau alte capacități non-nucleare.

Mulți experți spun, de asemenea, că nu cred că președintele rus ar câștiga prea multe avantaje din folosirea armelor nucleare tactice în interiorul Ucrainei – și el este considerat un actor suficient de rațional încât nu s-ar gândi niciodată să lanseze rachete balistice intercontinentale cu arme nucleare. Dar Putin a mai indicat anterior că nu poate accepta separarea Ucrainei independente de controlul rusesc, scriind într-un eseu din iulie 2021 că o astfel de dezvoltare ar fi „comparabilă în consecințele ei cu utilizarea armelor de distrugere în masă împotriva noastră”.

Lucrurile ar putea deveni și mai complicate dacă un Occident nou încurajat și NATO își extind raza de acțiune dincolo de Europa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu până în Indo-Pacific, așa cum a sugerat secretarul britanic de Externe Liz Truss într-un discurs de săptămâna trecută. Truss a spus că „NATO trebuie să aibă o perspectivă globală, gata să abordeze amenințările globale. Trebuie să prevenim amenințările din Indo-Pacific, lucrând cu aliații noștri precum Japonia și Australia pentru a ne asigura că Pacificul este protejat. Și trebuie să ne asigurăm că democrațiile precum Taiwan sunt capabile să se apere”.

Aceasta, la rândul său, ridică perspectiva unui război rece global prelungit nu numai cu Rusia, ci și cu China. Și este unul care ar putea deveni cu ușurință fierbinte, atrag atenția experții, cu Statele Unite și aliații săi confruntați cu o alianță Rusia-China.

Rusia anunță o creștere economică peste așteptări, în timp ce un raport din SUA prevestește ”destrămarea” finanțelor în viitorul apropiat

Deși se așteaptă la o scădere a valorii rublei și la reducerea excedentului de cont curent, Ministerul rus al Economiei se așteaptă la o creștere economică de 2,8%, cu 0,5% peste prognoza...

Ucraina se pregătește de negocieri la început de mai. Miza: 20 de miliarde de dolari

Ucraina ar plănui să trimită o propunere de restructurare a 20 de miliarde de dolari din datoria sa externă către investitori la începutul lui mai, scrie Reuters luni, 22 aprilie, citând...