De ce nu reușește America să intimideze Iranul. S-a dovedit "diabolic de dificil de descurajat"

Eșecul Americii de a intimida regimul mulahilor provine din inconsecvențele fundamentale ale strategiei sale pentru Orientul Mijlociu.

Iranul s-a dovedit "diabolic de dificil de descurajat", în special pentru că iranienii au ca obiective uzura și supraviețuirea și au o mare capacitate de a accepta pierderi de vieți omenești, arată o analiză a publicației The Economist.

Forțele americane din Irak, Siria și Iordania au fost supuse la 169 de atacuri începând din octombrie anul trecut, potrivit unui nou raport realizat de Politico.

Aliații Iranului în Orientul Mijlociu, în esență Axa Rezistenței din Palestina, Liban, Siria, Irak și Yemen, au dat o lovitură destul de puternică "Israelului" și Statelor Unite, a dezvăluit o analiză independentă realizată de Atticus Canham-Clyne în Responsible Statecraft.

Președintele american Joe Biden a recunoscut chiar că loviturile asupra Yemenului nu au reușit să descurajeze gruparea Ansar Allah, dar a promis că le va continua oricum.

Ministrul adjunct de Externe al guvernului de la Sanaa, Hussein al-Aazzi, a confirmat acest lucru, subliniind că nicio entitate nu-și poate rezolva problemele cu Yemenul prin mijloace violente, adăugând că singurul mod în care aceste probleme pot fi rezolvate este prin "înțelepciune și dialog".

În ceea ce privește Irakul, Canham-Clyne consideră că prezența prelungită a trupelor americane seamănă mai degrabă cu "rațe așezate" decât cu active.

Lipsa de credibilitate

Potrivit criticilor lui Biden, motivul este lipsa de credibilitate a SUA, deoarece nu este dispusă să lovească direct Iranul.

Lindsey Graham, senator republican din Carolina de Sud, a declarat că "agresiunea" iraniană nu va fi descurajată decât dacă va avea loc un atac pe teritoriul iranian.

Criticii de stânga aduc un argument diferit. Aceștia consideră că discuțiile despre descurajare sunt inoportune, oferind în schimb ceea ce ei consideră o soluție simplă: încetarea războiului din Gaza. Dacă Israelul încetează să mai ucidă palestinieni, milițiile susținute de Iran ar putea înceta propriile lor acte violente.

Ambele argumente sunt eronate. Este adevărat că lovirea marinei iraniene în 1988 a obligat-o să reducă atacurile asupra petrolierelor (și să înceteze cu totul să mai atace americani). Dar Iranul din 1988 era epuizat în urma unui război de opt ani împotriva Irakului lui Saddam Hussein și era lipsit de aliați puternici. Nu a avut de ales decât să dea înapoi. Iranul de astăzi, în schimb, are o rețea puternică de reprezentanți și un anumit grad de sprijin atât din partea Rusiei, cât și a Chinei. O rundă de lovituri americane ar putea să-l facă și mai înclinat să folosească acești pioni și, poate, să grăbească obținerea unei bombe nucleare ca asigurare împotriva unor atacuri viitoare.

În ceea ce privește războiul din Gaza, mulți dintre acoliții Iranului citează conflictul ca justificare pentru acțiunile lor. Dar istoria nu a început la 7 octombrie. Milițiile din Siria și Irak au comis zeci de atacuri împotriva trupelor americane în ultimul deceniu.

Houthi, de asemenea, au un record de atacuri asupra transportului maritim. În 2018, au tras o rachetă asupra unui cargou turcesc care transporta grâu în Yemen; în 2019, au capturat pentru scurt timp două nave sud-coreene. Războiul este doar o scuză pentru a intensifica ceea ce făceau deja.

Eforturile Americii de a descuraja Iranul provin din contradicții mai profunde în politica sa privind Orientul Mijlociu, și anume dorința sa de-a pivota departe de regiune, menținând în același timp trupe în teritoriu, lăsând o prezență militară suficient de mare pentru a juca un rol semnificativ, dar prea mică de fapt pentru a constrânge Iranul.

The Economist notează că orice atac pe teritoriul Iranului nu ar face decât să îl încurajeze și mai mult și chiar să îi permită să ia în considerare dezvoltarea unei bombe nucleare pentru a descuraja orice atac viitor.

Potrivit analizei, eșecul Americii de a descuraja Iranul provine din inconsecvențele fundamentale ale strategiei Washingtonului în Orientul Mijlociu, mai exact din dorința sa de a se retrage din zonă, păstrând în același timp trupe acolo, ceea ce duce la o prezență militară suficient de mare pentru a oferi un platou de ținte, dar insuficientă pentru a limita Iranul.

Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) a anunțat la sfârșitul lunii ianuarie că trei soldați americani au fost uciși, în timp ce cel puțin 25 au fost răniți în nord-estul Iordaniei, în apropiere de frontiera siriană.

Trupele americane, o "țintă" pentru Axa Rezistenței

În ciuda acestui fapt, oficialii americani folosesc misiuni precum protejarea unei tabere de refugiați ca scuze pentru prezența lor continuă și nedorită în regiune, dar acest lucru, notează publicația, servește doar ca o "țintă" pentru Axa Rezistenței.

Iranul, alături de facțiunile de rezistență din întreaga regiune, urmărește să alunge SUA din zonă și să provoace cât mai multe daune aliaților americani din regiune, în principal "Israelului".

Descurajarea, susține The Economist, poate funcționa doar dacă această percepție se schimbă, subliniind că loviturile aeriene transmise cu o săptămână înainte nu vor rezolva problema, nici desfășurarea de portavioane și bombardiere cu rază lungă de acțiune prin regiune; lucruri pe care SUA le-a făcut în mod repetat în ultimii ani.

Potrivit The Economist, după două decenii de intervenții, invazii și războaie americane eșuate în Orientul Mijlociu, nici americanii, nici iranienii nu cred că SUA sunt capabile să lovească direct Iranul.

Publicația susține că nici măcar fostul președinte american Donald Trump nu a avut curajul de a lovi direct Iranul.

De asemenea, aliații americani nu sunt convinși de puterea SUA, deoarece aliații Teheranului s-au impus în Siria și Yemen.

Oficiali militari de rang înalt din Iran și Arabia Saudită au purtat discuții menite să exploreze o potențială cooperare în domeniile securității și apărării. Întâlnirea a avut loc în marja Expoziției Mondiale de Apărare 2024 de la Riad și a implicat discuții între generalul de brigadă Bahman Behmard, șeful adjunct al operațiunilor din cadrul Statului Major General al Forțelor Armate iraniene, și șeful Statului Major General saudit, generalul Fayyad bin Hamed al-Ruwaili.

"Acesta este motivul pentru care atât Arabia Saudită, cât și Emiratele Arabe Unite au încercat să-și îmbunătățească relațiile cu Iranul: dacă America nu-și poate proteja partenerii, ele consideră că relaxarea prin angajament diplomatic și stimulente economice este o alternativă mai sigură”.

Apelul președintelui Palestinei către SUA: ”Sunt singura ţară capabilă să împiedice comiterea acestei crime de către Israel”

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas le-a cerut duminică Statelor Unite să împiedice o invazie israeliană în oraşul Rafah, din sudul Fâşiei Gaza, transmit AFP şi Reuters. ”Facem...

Armata Israelului anunță că debarcaderul construit pentru a primi ajutoare umanitare va fi funcțional la începutul lui mai

Armata israeliană şi-a exprimat sâmbătă speranţa că speră că debarcaderul construit pentru a facilita livrarea de ajutor umanitar către Fâşia Gaza, asediată şi bombardată de Israel,...