Cum ne afectează stagflația, fenomenul economic care a atins România. Soluția pentru rate lunare decente la creditul bancar

Analiştii economici prognozează vremuri grele pentru economia României, după ce banca centrală a crescut dobânda cheie, decizie care va influența costul și disponibilitatea banilor în economie.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri, 9 februarie 2022, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.

Modificarea dobânzii cheie influențează, la rândul său, dobânzile pe care băncile comerciale le percep clienților pentru creditele acordate. Atât banca centrală, cât şi analiştii se aşteaptă la o perioadă imediat următoare dificilă.

Analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru Ziare.com că, pe fondul iureșului scumpirilor, multe companii vor pune lacătul pe ușă, iar șomajul va crește.

În plus, dincolo de facturile la energie și gaze, de prețurile alimentelor, ratele la credite vor continua să crească, iar accesul la finanțare va fi din ce în ce mai dificil.

Nu este exclus ca BNR să ducă dobânda cheie, la următoarea ședință, spre pragul de 2,75%, iar ROBOR să ajungă la 4%. În actualele condiții financiare, rata medie la bancă pentru un credit ipotecar va crește cu 250-400 de lei, iar euro va sări de 5 lei.

Astfel că anul acesta "scapă cine și cum poate".

"Decizia Băncii Naționale privind creșterea dobânzii cheie și mai ales mesajele extrem de categorice care însoțesc anunțul privind majorarea dobânzii de politică monetară la 2,5% vin să contureze ceea ce anticipam încă din toamnă – faptul că România riscă o aterizare economică forțată și că, în 2022, cuvântul la ordinea zilei, pe fondul efectelor inflației, va fi ’scapă cine și cum poate’. Într-o economie aflată sub zodia stagflației, caracterizată printr-o încetinire a creșterii economice aproape de zero și o continuare a creșterii prețurilor, viața noastră va deveni tot mai scumpă, iar riscurile economice se vor accentua. Pe fondul iureșului scumpirilor, multe companii vor pune lacătul pe ușă, iar șomajul va crește", a declarat pentru Ziare.com analistul economic Adrian Negrescu.

Sunt cel puțin șapte mesaje concrete ale BNR care conturează noul tablou sumbru din punct de vedere economic.

BNR consideră că noile date statistice reconfirmă "încetinirea creșterii activității economice în trimestrul III 2021 la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II, evoluție contrară așteptărilor" și că "evoluțiile și analizele recente indică o încetinire a creșterii economice și în trimestrul IV 2021".

Asta în condițiile în care "dinamica anuală a producției industriale a reintrat vizibil în teritoriul negativ" iar "volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat", afirmă analistul.

"Am ajuns în această situație din cauza inflației, mai ales a creșterilor de prețuri la energie, gaze și carburanți. BNR anunță astfel, în premieră, că ’rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze semnificativ creșterea în trimestrul II 2022 și să urce la un nivel de două cifre’, fapt pe care îl anticipam încă din toamnă. Cum am ajuns la o inflație de peste 10%? Să îi întrebăm pe guvernanți, pe ’responsabilii’ din Ministerul Energiei și ANRE, cei care au asistat cu ochii închiși la creșterea galopantă a prețurilor la energie și gaze fără să ia niciun fel de măsură eficientă. BNR afirmă negru pe alb: ’Caracteristicile schemelor de sprijin (la energie) sunt incerte’, iar politica fiscală este asociată cu incertitudini și riscuri, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an", spune Adrian Negrescu.

Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor, această radiografie macro efectuată de BNR?

"În esență, dincolo de facturile la energie și gaze, de prețurile alimentelor, ratele la credite vor continua să crească, iar accesul la finanțare va fi din ce în ce mai dificil. Nu este exclus ca BNR să ducă dobânda cheie, la următoarea ședință, spre pragul de 2,75%, iar ROBOR să ajungă la 4%. În aceste condiții, pentru cei care au credite, alternativa este să meargă la bancă și să își refinanțeze împrumuturile pe indicele IRCC, care are o valoare mai mică, și să încerce să obțină astfel o rată lunară mai redusă. Asta pentru că, în actualele condiții financiare, rata medie la bancă pentru un credit ipotecar va crește cu 250-400 de lei. O soluție ar fi să plătească anticipat din credite, dacă au de unde – o soluție aproape imposibilă pentru majoritatea românilor.

Cum un rău nu vine niciodată singur, să ne așteptăm și la o depreciere a cursului euro/leu spre nivelul de 5 lei/euro, pe măsură ce BNR își va epuiza rezervele", mai spune el.

La cum arată situația economică, deprecierea leului devine o certitudine, afirmă analistul.

"Cu prețuri și rate mai mari, cu o economie care se sugrumă din cauza costurilor utilităților, România economică este precum Titanicul care a lovit deja ghețarul prețurilor. Are la timonă un echipaj care să știe să salveze situația, să mențină economia pe linia de plutire? Până una alta, politicienii cântă de zor pe punte arii electorale", precizează Negrescu.

Banca Naţională a României: Inflaţia va creşte

Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în principal al prețurilor la energie, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o nouă revizuire substanțială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp, arată BNR.

"Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze semnificativ creșterea în trimestrul II 2022 și să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici.

Totodată, ulterior, rata anuală a inflației va descrește probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaște o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor și va reintra în intervalul țintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum și al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei și în scădere treptată de la mijlocul anului curent. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va mai crește probabil ușor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunțată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecției sub valoarea anticipată anterior", arată BNR.

Mai mult, schemele de compensare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflației pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

"Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuși incerte, o eventuală modificare a duratei și/sau a conținutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât și traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflației, mai cu seamă pe termen scurt. În același timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, inclusiv în contextul situației geopolitice Rusia-Ucraina, precum și din blocajele persistente în lanțurile de producție și aprovizionare", se arată în prognoza BNR.

Incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puțin virulentă, implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene.

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...