Cum a scăpat Raed Arafat „la mustață” de un dosar DNA cu un prejudiciu de 5 milioane de lei pentru achiziția unor ambulanțe MOTIVARE

Dr. Raed Arafat – șeful Departamentului pentru Situații de Urgență – a scăpat anul acesta „la mustață” de redescriderea urmăririi penale într-un dosar din 2013, în care procurorii DNA voiau să-l „agațe” pentru presupuse fapte de abuz în serviciu, iar judecătorii au stat în mare cumpănă până au dat decizia.

Este vorba despre achiziția unor ambulanțe pentru care Arafat a „forțat nota”, iar DNA estima un prejudiciu de 5 milioane de lei.

Cererea de redeschidere a urmăririi penale pe numele lui Raed Arafat a fost depusă pe rolul Tribunalului București pe data de 1 noiembrie 2021 și s-a judecat în ședință secretă pe parcursul a 6 termene. Apoi, judecătorul a amânat pronunțarea de 5 ori până să infirme definitiv soluţia de redeschidere a urmăririi penale efectuate în dosarul nr. 367/P/2013.

Ziare.com prezintă motivarea deciziei Tribunalului București, în care instanța enumeră argumentele pentru care DNA îl voia pe Arafat „băgat între coperți” pentru fapte de acum 9 ani, precum și considerațiile judecătorului care a infirmat soluția de redeschidere a urmăririi penale.

În expozitivul documentului citat judecătorul trece în revistă acuzațiile pe care procurorii DNA le rețin în sarcina lui Raed Arafat. În cuprinsul sesizării s-a arătat că, în cursul anului 2011, Ministerul Sănătății a încheiat un contract cadru pe perioada 2011-2015, urmând a fi semnate 5 contracte subsecvente, anuale pentru 5 tipuri de ambulanțe.

Ca urmare a licitației organizate la nivelul ministerului trei au fost câștigate de către SC DeltaMed SRL, iar două de către Porsche România, autoutilitarele furnizate de către Porsche fiind utilate tot de către DeltaMed SRL.

• S-a arătat în esență că, la data semnării contractelor subsecvente, la care a fost prezent și subsecretarul de stat (Raed Arafat – n.r.) s-a constatat că suma era mai mare comparativ cu cea agreată prin contract, nefiind nicio prevedere în acest sens sau temei legal, fapt pentru care funcționari din cadrul Ministerului Sănătății au refuzat să semneze, (Raed Arafat – n.r.) făcând presiuni și adresând amenințări la adresa lor, motivând schimbarea prețului de creșterea cursului valutar pentru moneda Euro, deși prețul stabilit în contract a fost stabilit în lei, fără să se facă referire la moneda europeană.
• Reprezentanții SC (DeltaMed – n.r.) SRL s-au prezentat cu avocații la Ministerul Sănătății, motivând că autoutilitarele sunt pregătite în condițiile în care contractul subsecvent nu era semnat, acesta fiind cel care practic ținea loc de comandă, invocând discuții cu secretarul de stat (Raed Arafat – n.r.), existând suspiciunea că acestea erau deja pregătite.
• În anul 2012 (Raed Arafat – n.r.) a reluat presiunile pentru semnarea contractului subsecvent, bazându-se pe susținerea pe care o avea din partea ministrului (Ponta Victor – n.r.), angajații ministerului nu au cedat presiunilor, refuzând semnarea contractului cu suma modificată, ulterior la venirea interimar a lui (n.r. - Victor Ponta, ministru interimar al Sănătății între 2 octombrie și 8 noiembrie 2012), acesta i-a dat lui (Raed Arafat – n.r.) delegare de atribuții, acesta trimițând din nou contractul subsecvent modificat la semnat și, de această dată angajații ministerului au refuzat, situația în care (Raed Arafat – n.r.) nu a ținut cont de opinia lor și a semnat la data de 07.11.2012, prin asumarea răspunderii, prin întocmirea unui act adițional precizator în numele lui (Victor Ponta – n.r.), fără viză de la juridic și financiar, transformând prețul în lei stabilit prin contractul cadru în Euro la cursul de schimb din data semnării. S-a arătat că a rezultat o diferență de 5 milioane lei față de suma convenită inițial.
• În anul 2013, la venirea ministrului (Nicolăescu Eugen – n.r.), (Raed Arafat – n.r.) a continuat cu presiunile pentru încheierea contractului subsecvent aferent anului în curs.
• Ulterior la încheierea contractului cadru, la data de 30.06.2015, urmând ca produsele să fie livrate până la sfârșitul anului, în cele din urmă fiind respectat termenul convenit motivat de refuzul funcționarilor.
• S-au invocat în sesizare dispozițiile OUG 34/2006 și hotărâri de guvern și s-a arătat că, având în vedere cele de mai sus, în condițiile în care din informațiile existente la acest moment în anul 2012 a avut loc o modificare/ transformare a prețului contractului încheiat între Ministerul Sănătății și furnizorul SC (DeltaMed – n.r.) SRL din moneda leu în moneda Euro, fără avizul serviciilor de specialitate, fapt care s-a produs cu încălcarea prevederilor normative indicate mai sus și care a generat o diferență de preț în sarcina bugetului de stat în valoare de 5 milioane lei, s-a apreciat că există indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Consecințele actelor prezentate - susțineau procurorii DNA - au fost ineficiența utilizării fondurilor publice, plata unor cheltuieli neeconomicoase pentru Ministerul Sănătății care au creat un avantaj patrimonial nejustificat pentru furnizorii de bunuri și care, pe cale de consecință, au produs eventuale pagube materiale în sarcina beneficiarului autoritate publică.

Cum a răspuns acuzațiilor Raed Arafat: Nu „șmecherim” pe nimeni

După decizia de infirmare a redeschiderii urmăririi penale, Raed Arafat a postat pe Facebook o înregistrare în care arată, în esență, că din cauza fluctuațiilor cursului valutar și a aprecierii monedei euro față de leu, contractele dintre firme și Ministerul Sănătății au trebuit anulate și renegociate.

Asta deoarece acordurile-cadru încheiate pe ani la rând prevedeau niște sume în lei, iar ulterior firmele constatau că pierd, deoarece crește euro. Așa s-a ajuns la soluția ca prețurile să fie ajustate la fiecare contract subsecvent încheiat în baza acordului-cadru.

Problema e că funcționarii din Ministerul Sănătății – spune Arafat – au blocat achizițiile, „uitând” sau omițând cu bună știință să includă în acordul-cadru înțelegerea dintre Guvern și firme privind ajustarea prețului în funcție de fluctuațiile cursului euro-leu. Arafat spus că unul dintre funcționarii publici i-a motivat astfel: „Și, dacă i-am șmecherit, care-i problema?”.

Arafat a arătat că nu „șmecherește” pe nimeni în relația dintre Guvern și firme, fapt despre care a vorbit pe larg aici:

Motivarea instanței: Lipsesc împrejurări noi care să justifice redeschiderea

Judecătorul de cameră preliminară a arătat motivele pentru care a respins cererea procurorilor DNA de redeschidere a urmăririi penale împotriva lui Raed Arafat:

• „Controlul efectuat de judecătorul de cameră preliminară vizează legalitatea şi temeinicia actului procedural prin care s-a dispus infirmarea sau, după caz, revocarea ordonanţei de clasare şi redeschiderea urmăririi penale, prin verificarea respectării termenului de sesizare, a competenţei instanţei, dar şi a organului desemnat să pronunţe o asemenea soluţie, a incidenţei vreunuia dintre cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale ori continuare a procesului penal, a corespondenţei dintre prevederile invocate ca temei al soluţiei şi situaţia concretă din cauză, precum şi a motivelor pe care se sprijină ordonanţa procurorului de reluare a urmăririi penale”.
• „În această procedură, judecătorul de cameră preliminară nu este chemat să stabilească nicio încadrare juridică certă şi nicio vinovăţie concretă, sigură, ci să constate dacă procurorul a efectuat o instrucţie penală completă, efectivă sau, dimpotrivă, incompletă, care impune reluarea cercetării penale pentru stabilirea existenţei sau, dimpotrivă, a lipsei probelor ori a insuficienţei acestora care împiedică trimiterea în judecată a unei persoane”.
• „Prin urmare, redeschiderea urmăririi penale ca urmare a controlului ierarhic presupune îndeplinirea a două cerinţe, şi anume: a) existenţa, în cauză, a unei soluţii de clasare şi b) constatarea, ulterioară, a inexistenţei împrejurării pe care aceasta se întemeia, controlul fiind efectuat de procurorul ierarhic superior celui care a dispus respectiva soluţie, care, în urma analizării tuturor aspectelor de legalitate, o infirmă şi dispune reluarea cercetărilor”.
• „Instanța europeană a constatat necesitatea ca posibilitatea acordată parchetului de a redeschide urmărirea penală să fie supusă autorizării unei instanțe naționale, care să fie obligată să examineze temeinicia unei astfel de cereri, în sensul de a aprecia dacă redeschiderea cazului nu este inechitabilă sau perioada scursă de la încetarea anchetei nu este excesivă”.
• „Față de acțiunea care se reține ca făcând obiectul infracțiunii de abuz în serviciu în sarcina intimatului – semnarea actelor adiționale precizatoare la acordurile cadru, nu se poate reține încălcarea acestor dispoziții dintr-o legea primară (ordonanță de urgență) care să atragă răspunderea penală a intimatului pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Încălcarea unei asemenea dispoziții putea fi reținută în situația în care acțiunea intimatului consta în semnarea contractelor subsecvente la un preț mai mare, contrar prețului stabilit în acordul cadru, fără a fi semnate actele adiționale precizatoare”.
• „În esență din cuprinsul ordonanței de redeschidere rezultă că acțiunea imputată intimatul și apreciată de procurorul ierarhic superior ca fiind elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, o constituie semnarea actelor adiționale precizatoare și implicit încălcarea dispozițiilor art. 97 din HG 925/2006. Or, față de decizia Curții Constituționale nr. 405 din 2016, dispozițiile pretins încălcate nu se regăsesc în legislația primară, neputând fi atrasă răspunderea penală”.
• „Judecătorul apreciază că soluția de clasare dispusă de procurorul de caz este legală și temeinică. În acest sens, judecătorul constată că, în mod corect, s-a apreciat că, față de înscrisurile de la dosar, mențiunile raportului de constatare, rezultatul controalelor efectuate de organele abilitate, se impune clasarea cauzei conform disp. art. 16 lit. b C.p.p, nefiind produs vreun prejudiciu sau vreo pagubă, apreciindu-se că din răspunsurile date de autoritatea contractantă este evidentă intenția de a încheia contractele subsecvente în funcție de cursul Euro de la data întocmirii acestora”.
• „Dincolo de aceste aspecte, judecătorul reține că față de jurisprudența CEDO, cauza Stoianova contra României, redeschiderea urmăririi penale ar fi inechitabilă și contrară dispozițiilor art. 6 din CEDO. În acest sens, judecătorul are în vedere perioada de timp care a trecut de la presupusa comitere a infracțiunii – peste 9 ani, perioada de timp scursă de la momentul la care a fost dispusă clasarea și până la momentul infirmării – peste 3 ani, complexitatea cauzei, lipsa unor împrejurări noi care să justifice redeschiderea”.
Ads

Judecătorul de cameră preliminară notează că redeschiderea procedurii este posibilă, dar este supusă unor condiţii stricte: decizia de redeschidere a cauzei trebuie justificată prin apariţia unor fapte noi sau recent descoperite sau prin descoperirea unui viciu fundamental în procedurile anterioare care ar putea afecta rezultatul cauzei, aceste condiţii nefiind alternative, ci cumulative.

„Se concluzionează astfel că o simplă reevaluare a probelor existente la dosar de către procuror/ procurorul ierarhic superior sau de instanţa de nivel superior nu îndeplinește acest criteriu, aprecierea în mod diferit de către procurorul de rang superior a circumstanţelor, care, în opinia sa ar fi trebuit să dea naştere răspunderii penale, nu justifică formularea unei noi acuzaţii în circumstanţe identice”, mai arată instanța în documentul citat.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook  sau pe  Google News
Ads




Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor
Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...

Dumitru Buzatu, eliberat din închisoare după ce a făcut un denunț la DNA. Decizia instanței în cazul fostului baron PSD
Tribunalul Vaslui a decis luni, 15 aprilie, plasarea în arest la domiciliu a fostului lider PSD Dumitru Buzatu, acuzat de luare mită, aflat până acum în arest la Penitenciarul Vaslui....