Majorari salariale substantiale pentru sefii din DSP. Cat vrea sa pompeze Guvernul Orban in sinecurile pentru sefii politici din judete. Miza: stoparea unui exod in masa

Daca in urma cu cateva zile, seful DSU, Raed Arafat, ii acuza de "dezertare" pe angajatii directiilor de sanatate publica care isi anuntau demisiile din cauza volumului ridicat de munca, acum Guvernul Orban e gata sa aloce sporuri de 40% din salariu pentru directori si 30% pentru salariati.

O masura ce aminteste de sporurile de 500 de euro acordate medicilor la inceputul pandemiei. Insa unele voci au criticat masura pe motiv ca DSP-urile s-au dovedit complet ineficiente in gestionarea anchetelor epidemiologice din ultima perioada.

Acordarea acestor sporuri este criticata de unele voci pe motiv ca nu li cere sa faca altceva decat ceea ce este deja in fisa posturilor, adica sa gestioneze o criza de sanatate publica, situatia fiind similara unui profesor care ameninta cu demisia la inceput de septembrie din cauza copiilor galagiosi.

Pe de alta parte, expertii subliniaza faptul ca biologii, adica personalul chemat sa efectueze miile de teste Covid, a fost exclus de la majorarile salariale din sistemul medical.

"In primul rand, da, e o metoda de santaj a celor din DSP prin anuntarea demisiilor in aceasta perioada, insa un Guvern care ar fi avut o strategie bine pusa la punct de la inceput ar fi avut in vedere si DSP-urile, si biologii care fac analiza probelor si carora nu li s-au marit salariile odata cu majorarea salariilor medicilor iar in aceasta perioada desfasoara o activitate esentiala. Poate ca ar fi trebuit sa se uite si catre ei.

Apoi, in al doilea rand, cred ca este o decizie proasta pentru ca imaginea DSP-urilor la ora actuala in randul populatiei este una dezastruoasa. Vedem cu totii toate problemele, faptul ca oamenii se chinuie sa intre in contact cu cei de acolo - e o decizie interesata, insa gresita ca strategie politica. Pentru ca nu poti veni acum sa anunti acordarea unor sporuri acestor DSP-uri care nu si-au facut treaba cum trebuie. Poate ca sunt judete unde nu au fost probleme, insa la nivel de perceptie publica intotdeauna raman exemplele negative, si au fost destule - sa nu uitam cazurile in care cu Arafat si cu ministrul Tataru in platou jurnalistii nu au reusit sa contacteze DSP-ul.

Altfel, de ce sa credem ca un spor sau o marire salariala ii va aduce inapoi pe cei care si-au anuntat demisia. E clar ca nu-si faceau meseria pentru ca ar fi crezut in ea, sau pentru ca ar fi constientizat ca sunt un serviciu public care in perioade de criza reprezinta un element esential pentru populatie.

Sigur, daca e sa diagnosticam esecul acestor institutii, atunci vorbim de politizarea - trimiterea pe pozitii esentiale intr-o astfel de situatie de criza a unor oameni care nu au pregatirea necesara, si, in al doilea rand, lipsa de pregatire pentru o astfel de criza. Vorbim de institutii care in general se ocupa cu controale, stim cum se fac aceasta in Romania si ce presupun, nu erau pregatiti, in niciun caz nu avea antrenamentul necesar, o strategie bine pusa la punct. Astfel se explica si lipsa oamenilor suficienti care sa se ocupe de activitatea DSP-urilor. Poate ca nicio institutie din Romania nu era pregatita pentru o astfel de criza, si lucrul acesta se vede din rateurile pe care le dau nu doar DSP-urile ci toate institutiile statului", este de parere sociologul Vladimir Ionas.

DSP-uri, transformate in sinecuri caldute pentru sefii de judete

"E posibil sa vorbim de o masura copiata de prin alte state, pentru ca nu am vazut nimic la noi in materie de politica publica in actualul context care sa nu fi fost implementat si prin alte state, ceea ce nu este un lucru rau. Va dati seama ca nu venea lumea sa munceasca in DSP pentru ca nu are sporurile pe care le are intra-un spital, deci un medic ar fi pierdut pe salariu daca se ducea acolo. Si practic s-ar fi dus acolo ca sa intre intr-un fel de viata de partid, de mic trafic de influenta si de alte feluri de castiguri si ar fi insemnat plecarea din medicina adevarata. Si nimeni nu se baga.

Altfel, in ce priveste DSP-urile vorbim de niste institutii cam obscure. Este clar ca au fost complet marginalizate inainte, folosite ca sinecuri, politizate la greu, probabil ca pline si de tot felul de na tarai care nu erau buni de nimic plus, duceau si o lipsa de personal. Sigur, erau si oameni ok prin aceste DSP-roi. Ele sunt deconcentratele ministerului, deci ei sunt de fapt angajatii ministerului in judete, dar sigur, ca toate deconcentratele, sunt calarite de baronii judeteni. Deci ministrul nu schimba el seful DSP-ului dintr-un judet, la Suceava seful DSP e al lui Flutur, si la fel in toate judetele grele. Si atunci ele arata cum arata si baronul respectiv.

Si fiindca nu au fost niciodata sub lupa, s-au trezit cu criza asta in brate si evident noi nu avem specialisti ca in Suedia care sa poata sa iasa pe ecran sa vorbeasca. S-a vazut. Erau tot felul de na tarai. Sigur, am cunoscut si cativa sefi de DSP mai mult decat ok, aveau idei clare de reforme, pe preventii, insa asta inainte acum mai multi ani. Intre timp vorbim de o institutie foarte pestrita, in general politizata, si fara mult personal, si cu foarte multe chestii de reglementare unde in Romania nu exista o istorie prea fericita. La noi nu prea e cu competentele ci mai mult cu ordinul, adica daca e ordin si subordonare se intampla insa, daca e cu coordonare, si cu policy si cu din astea de secol XXI, lumea isi baga picioarele.

Asta explica si de ce nu a mers. DSP-ul poate fi o institutie inteligenta de secol XXI, dar ea se poarta ca pe vremea lui Ghita Pristanda, cu ordine, cu depese scrise, nu cred ca ia cineva decizii pe acolo. In general sunt niste bieti oameni care 20 de ani au fost obisnuiti sa stea la caldurica, sa bea cafele si sa negocieze finantarea pentru spitale - si deodata s-au trezit cu ditamai chestia pe care trebuie sa o gestioneze", a declarat pentru Ziare.com analistul politic Sorin Ionita.

Sporuri 40% pentru sefi, 30% pentru functionari

Guvernul intentioneaza, printr-o ordonanta de urgenta, sa aloce pe perioada starii de alerta, sporuri in valoare de 40% din salariul de baza directorilor executivi si directorilor executivi adjuncti ai directiilor de sanatate publica, precum si sporuri de 30% din salariul de baza functionarilor publici incadrati in serviciul de control in sanatate publica.

Guvernul isi motiveaza decizia de a acorda aceste sporuri, in nota de fundamentare a proiectului de OUG, prin faptul ca in perioada starii de alerta "se dispun noi activitati pe care trebuie sa le desfasoare directiile de sanatate publica in situatii de risc epidemiologic si biologic, sens in care personalul directiilor de sanatate publica are instituite si alte obligatii".

Decizia guvernului a venit in contextul in care un numar important de medici din cadrul DSP-urilor, printre care patru medici de la DSP Bucuresti chiar in urma cu trei zile, si-au anuntat demisia acuzand volumul mare de munca.

Raed Arafat: Este prea greu pentru mine in razboi, am plecat

Raed Arafat, seful DSU, a commparat valul recent de demisii din DSP cu dezertarile unor soldati in timpul razboiului.

"Cand vine cineva si-ti spune ca e prea mult volum de munca in timpul bataliei, e ca si soldatul care in timpul razboiului iti spune: Este prea greu pentru mine in razboi, am plecat! Faptul ca-ti depui demisia sa pleci pentru ca volumul de munca e mare in timpul unei pandemii si sa fii din domeniu este, totusi, un pic sub semnul intrebarii. Cu toti stim ca este foarte mult de munca, pentru ca e pandemie!

Cine se ocupa de epidemie daca nu epidemiologi, infectionisti, medici de urgenta, medici anestezisti, terapisti intensivi, serviciile de urgenta, sectiile de infectioase, sectiile de terapie intensiva? Pai, daca noi spunem in timpul pandemiei ca este foarte greu, hai sa plecam ca e greu.... Normal ca e greu, pentru ca este o situatie neobisnuita si normal ca are o presiune maxima. Trebuie gestionat personalul sa poate sa-si recupereze fortele, sa poata sa se odihneasca, acest lucru e normal, dar in acelasi timp nu putem sa pretindem ca vom lucra similar cu perioada de normalitate", a comentat Raed Arafat.

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...