Soarta despăgubirilor din dosarul retrocedărilor lui Radu Mazăre, pe masa Înaltei Curți. Primăria Constanța cere de la fostul edil daune de 2.8 milioane de dolari

Înalta Curte decide marți, 6 februarie, soarta dosarului civil în care Primăria Constanța cere despăgubiri de 2,8 milioane de dolari de la fostul edil Radu Mazăre, de la fostul șef al Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, și de la alți 7 condamnați din Dosarul retrocedărilor de pe litoral. Tribunalul Constanța a hotărât că dreptul Primăriei la acțiune s-a prescris, iar Curtea de Apel Constanța a trimis dosarul spre rejudecare.

În civil, dreptul la acțiune se prescrie la 3 ani de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel responsabil pentru ea. În cazul lui Radu Mazăre și al lui Nicușor Constantinescu, paguba a fost produsă chiar de ei, pe vremea când erau fie la șefia Primăriei, fie la cea a Consiliului Județean.

Obiectul cauzei îl reprezintă suma de 2.857.475 de dolari, solicitată ca despăgubiri de Primăria Constanța ca urmare a prejudiciului creat de Radu Mazăre și de Nicușor Constantinescu, în Dosarul retrocedării plajelor și a falezei din municipiu.

Chestiunea pe care Înalta Curte o va soluționa definitiv constă în data de la care curge termenul de prescripție de 3 ani.

Deși Tribunalul Constanța reține că termenul de prescripție n-ar putea curge de la data producerii pagubei – câtă vreme pârâții erau în funcții –, judecătorul notează că Primăria trebuia să-i acționeze în civil pe Radu Mazăre și pe Nicușor Constantinescu imediat ce aceștia și-au pierdut fotoliile, adică din 2015.

În schimb, Curtea de Apel Constanța arată că niciunul dintre cei doi nu putea fi tras la răspundere civilă cu privire la retrocedări, atâta vreme cât instanțele nu soluționaseră definitiv dosarul penal în care atât Mazăre, cât și Constantinescu, au fost condamnați în 2019 pentru fapte de corupție, la 9 ani, respectiv 5 ani de închisoare.

Curtea de Apel: Soluționarea Dosarului Retrocedărilor a durat 11 ani

Iată motivarea Curții de Apel Constanța care a trimis dosarul la rejudecare:

• „Este adevărat că, în principiu, pentru a acţiona împotriva unui debitor în temeiul răspunderii civile delictuale, pentru un prejudiciu pentru fapta ilicită, nu este nevoie ca în prealabil să intervină răspunderea penală, care poate să nici nu fie atrasă.
• Totodată, în principiu, posibilitatea de a cunoaşte atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea, nu era condiţionată de anularea deciziilor de retrocedare respective.
• Complexitatea deosebită a cauzei penale rezultă din durata de soluţionare (de la 24.10.2008 când a fost emis rechizitoriul până la 07.02.2019 – data pronunţării soluţiei definitive), faptul că soluţia primei instanţe a fost de achitare, precum şi din aceea că producerea prejudiciului prin subevaluarea unor terenuri, care a constituit chiar elementul material al infracţiunii, a fost stabilită în urma unei analize complexe a probatoriului, care a avut drept consecinţă înlăturarea unui raport de expertiză judiciară care concluziona inexistenţa prejudiciului şi pe care prima instanţă îşi fundamentase soluţia de achitare.
• Din ansamblul celor expuse rezultă că reclamantul (Primăria - n.r.) nu putea acţiona până la data la care instanţa penală a stabilit răspunderea pârâţilor (n.r. – 2019) pentru săvârşirea unor infracţiuni şi a dispus anularea deciziilor de retrocedare, nu doar pentru că nu se poate prezuma că reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea, dar şi pentru că, până la acel moment, acesta nu ar fi putut dovedi o faptă ilicită, însuşi temeiul răspunderii delictuale.
• Soluţia primei instanţe cuprinde o contradicţie, în sensul că reţine în acelaşi timp şi incidenţa art.8 cât şi 14 din Decretul nr.167/1958.
• Or, dacă s-a considerat că încunoştiinţarea unităţii administrativ teritoriale cu privire la pagubă şi persoanele vinovate se putea face prin Consiliul Local, consecinţa ar fi fost că reclamanta îşi şi putea exprima valabil voinţa în sensul constituirii sau nu ca parte civilă şi, ulterior, ar fi putut formula o acţiune în faţa instanţei civile pentru recuperarea pagubei, caz în care exercitarea de către unul dintre pârâţi a funcţiei de primar nu ar mai determinat aplicarea art.14 din Decretul nr.167/1958;
• Aceasta întrucât justificarea prevederilor art.14 din Decretul nr.167/1958 se regăseşte în aceea că, în cazul în care o persoană ar trebui să acţioneze împotriva celei care altă persoană care, în temeiul legii sau al hotărîrii judecătoreşti, administrează bunurile sale, se afă în imposibilitate de a acţiona, chiar debitorul fiind cel care ar fi trebuit să formuleze acţiunea.
• Dimpotrivă, aplicarea art.14 din Decretul nr.167/1958 se justifică în cauză tocmai prin aceea că unul dintre pârâţi era primarul localităţii şi, în temeiul art. 62 (1) din Legea nr.215/2001 era cel care ar fi trebuit să formuleze o eventuală acţiune împotriva propriei persoane, suspendarea cursului prescripţiei justificându-se tocmai pentru că nici un alt organ al unităţii administrativ teritoriale nu putea acţiona.
• Ca urmare, simpla comunicare de către Parchet în 20.02.2008 a existenţei dosarului penal, chiar dacă erau indicate persoanele învinuite, menţionându-se că prin faptele penale patrimoniul Mun. Constanţa a fost deposedat de terenuri (…) chiar către inculpatul în cauză, primarul unităţii administrativ teritoriale, (…) nu poate fi considerat a fi momentul la care reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea”, reține Curtea de Apel Constanța.

Tribunalul Constanța: Termenul de prescripție curge din 2015

Pe data de 06.01.2022, Tribunalul Constanța a respins ca fiind prescrisă cererea de angajare a răspunderii civile delictuale formulată de Primăria Constanța împotriva lui Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și a altor 7 condamnați din Dosarul retrocedărilor.

Iată ce a reținut judecătorul fondului:

• „În speţă, termenul prescripţiei începe a curge, cel mai târziu la data la care reclamantul, prin primar şi, respectiv, consiliu local, trebuia să cunoască existența pagubei şi a persoanelor considerate răspunzătoare, iar nu întinderea pagubei.
• Prin urmare, la data primirii adresei organului de urmărire penală, reclamantul trebuia să cunoască atât paguba, cât și persoanele răspunzătoare de producerea sa, astfel că, de la acest moment, a început a curge și termenul de prescripție a dreptului său material la acțiune.
• La data de 13.03.2008, Consiliului Local Constanța a cunoscut cel mai târziu despre existenţa dosarului penal, respectiv, a existenţei unui prejudiciu, precum şi a persoanelor care răspund de prejudiciu, astfel că, în speță, termenul de prescripție a dreptului material la acțiune al reclamantului a început să curgă cel mai târziu la data de 13.03.2008.
• În esenţă, reclamantul susţine că nu a putut cunoaşte paguba şi pe cei care răspund decât la momentul condamnării definitive, însă instanţa reţine că pentru antrenarea răspunderii civile delictuale nu este necesară condamnarea penală a autorilor faptelor ilicite.
• Dacă am accepta teza contrară, ar însemna ca răspunderea civilă delictuală să poată fi antrenata doar pentru fapte ilicite ce constituie totodată şi infracţiuni.
• Din aceleaşi considerente, pentru angajarea răspunderii civile delictuale nu este necesara stabilirea printr-o hotărâre penală definitivă a vinovăţiei făptuitorului, fiind suficient ca persoana prejudiciată sa îi cunoască.
• De altfel, legea de procedură penală permite exercitarea acţiunii civile în ipoteza în care faptele ilicite constituie infracţiuni pe cale separată în faţa instanţelor civile, sau în faţa instanţei penale, prin constituirea ca parte civilă.
• În concluzie, deşi a început la data de 13.08.2008, prescripţia nu a curs între unitatea administrativ – teritorială şi pârâtul Mazăre Radu Ștefan până la data încetării mandatului acestuia, 05.06.2015, conform Ordinului prefectului nr. 261/05.06.2015.
• Având în vedere că împrejurările care constituie cauză de suspendare au intervenit mai înainte de începerea cursului prescripţiei extinctive, efectul produs este de amânare, întârziere a curgerii prescripţiei extinctive.
• Cu alte cuvinte, prescripţia a început, dar curgerea ei este temporizată până la (…) momentul încetării mandatului de primar. În ceea ce priveşte darea şi aprobarea socotelilor administrării bunurilor aparţinând unităţii administrativ teritoriale, Legea nr. 215/2001 nu prevede nicio procedură în acest sens, astfel că instanţa reţine că nu este incidentă teza finală a art. 14 alin. 1 din Decret, momentul de la care începe să se calculeze termenul de prescripţie fiind data încetării mandatului de primar.
• În privinţa legii civile aplicabile prescripţiei, Tribunalul reţine că prescripţia extinctivă rămâne în întregime supusă legii civile vechi, întrucât nu ar fi posibil a se analiza incidenţa unui caz de suspendare a prescripţiei, respectiv, cursul termenului, în raport cu legea veche, iar durata termenului, în raport cu legea nouă.
• Tribunalul mai constată şi că în cauză probatoriul administrat nu relevă intervenirea altor cauze de suspendare sau a vreunei cauze de întrerupere a cursului termenului de prescripţie.
• Prin urmare, raportat la toate aceste aspecte, cererea introductivă de instanţă depusă la 01.04.2021 a fost formulată cu depăşirea termenului de 3 ani al prescripţiei extinctive, astfel că excepţia prescripţiei se impune a fi admisă, cu consecinţa respingerii ca prescrisă a cererii formulate”, se arată în motivare.

Rețeaua retrocedărilor frauduloase controlată de Radu Mazăre

Pe data de 08.02.2019, fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 ani închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

În acelaşi dosar, Cristian Borcea, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare. Aceeași pedepsă a primit-o și Nicușor Constantinescu, fost șef al CJ Constanța.

Celelalte persoane trimise în judecată în acest dosar erau:

• funcţionari din Primăria Constanţa,
• funcţionari în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa,
• mandatari,
• notari publici,
• moştenitori ai persoanelor îndreptăţite,
• cesionari cumpărători de drepturi succesorale (printre care şi Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu, foşti acţionari ai echipei de fotbal Dinamo Bucureşti),
• interpuşi cumpărători de terenuri
• un evaluator agreat de Primăria Constanţa.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2002 - iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.

Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, „adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Procurorii mai arătau că membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 şi Radu Mazăre au emis înscrisuri în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată pentru 96 de terenuri intravilane din patrimoniul municipiului Constanța şi din domeniul public al statului, ale căror preţuri au fost mult subevaluate.

Noi reguli privind reducerea poluării în UE. Cetățenii afectați de calitatea aerului vor putea fi despăgubiți

Parlamentul European a adoptat miercuri, 24 aprilie, acordul politic provizoriu la care s-a ajuns cu ţările UE privind noi măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului în UE, astfel încât...

Despăgubiri de milioane de dolari pentru victimele medicului Nassar

Departamentul american de Justiţie a ajuns la un acord pentru plata a 138,7 milioane de dolari în procesul civil cu sutele de victime ale fostului medic al Federaţiei americane de gimnastică,...