Radu Mazăre, declarație din închisoare despre o presupusă șpagă de 175.000 de euro: „A fost un proiect de suflet! Chiar am fost suprins de acuzația că aș fi luat mită”

Luni, 21 Februarie 2022, ora 22:05 5828 citiri
Radu Mazăre a fost achitat pe fond pentru acuzația de luare de mită, însă decizia definitivă va veni pe data de 7 martie 2022. FOTO: Ionuț Mureșan

Radu Mazăre și fratele său, Alexandru Mazăre, precum și afaceristul fugar Avraham Morgenstern vor afla pe data de 7 martie dacă rămân cu hotărârea de achitare sau dacă, dimpotrivă, completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție îi vor condamna în legătura cu mita plimbată prin conturi offshore pentru construirea cartierului „Henri Coandă”.

Completul de 5 judecători al ÎCCJ a luat în discuție luni, 21 februarie, ultimul termen în Dosarul „Henri Coandă”, cel în care Radu Mazăre a fost achitat pe fond, în 2018, pentru acuzațiile de luare de mită și fals în declarații, Alexandru Mazăre a scăpat de acuzațiile de complicitate la aceste infracțiuni, iar Avraham Morgenstern a fost găsit nevinovat pentru dare de mită.

175.000 de euro ar fi ajuns în 2011 într-un cont ascuns al lui Radu Mazăre, de la Avraham Morgenstern, pentru rolul jucat de edilul Constanței în licitația organizată pentru construirea cartierului de locuințe sociale „Henri Coandă”.

Radu Mazăre a participat prin videoconferință, din închisoare, la ultimul termen de judecată, Alexandru Mazăre a venit personal, iar Avharam Morgenstern a fost reprezentat de avocat, acesta din urmă fiind fugit din țară.

Avraham Morgenstern poate răsufla ușurat: faptele s-au prescris

Pentru Avraham Morgenstern finalul procesului a venit oricum prea târziu, între timp împlinindu-se termenul de prescripție. Afaceristul are însă o condamnare definitivă pe numele său, de 8 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

De aceea nu le venea magistraților a crede, luni, atunci când avocatul Vlad Hosu a anunțat că s-a împlinit termenul de prescripție pentru faptele lui Morgenstern, însă clientul său solicită să fie judecat în continuare.

„Vreau să aud asta de la el, personal”, a cerut președinta completului de judecată. „Unde este?”, s-a uitat judecătoarea prin sală.

„Păi… Nu este!”, a răspuns avocatul.

DNA cere pedepse maxime pentru Radu Mazăre și ceilalți doi inculpați

Procurorul de ședință al DNA a cerut instanței admiterea apelului formulat de anchetatori împotriva deciziei Secției Penale a ICCJ din 28 iunie 2018.

Atunci, magistrații Instanței supreme au hotărât să-i achite pe toți cei implicați și să-i aplice lui Radu Mazăre – la data respectivă fugit în Madagascar – o amendă de 5.000 de lei pentru că nu și-a trecut în declarația de avere toate conturile deținute.

„Radu Mazăre este inițiatorul hotărârii de Consiliu Local și este cel care a dat denumirea proiectului când proiectul nu era public, fiind din cercul de apropiați ai lui Avraham Morgenstern. Deși nu avea atribuții în comisia de evaluare, rolul său a fost unul decizional în organizarea licitației. În urma câștigării licitației de către firma lui Avraham Morgenstern au fost încheiate 7 acte de subconntractare, Avraham Morhenstern fiind prezent în biroul lui Radu Mazăre în momentul respectiv. Arătăm că în mod facil instanța de fond și-a însușit apărările inculpaților din acest dosar, iar inculpații au avut poziții oscilante. De aceea, solicităm admiterea apelurilor și condamnarea inculpaților la pedepse cu închisoarea în limitele speciale prevăzute de lege”, a solicitat reprezentantul DNA.

Avocata lui Radu Mazăre: „Acuzațiile DNA sunt o înșiruire de date”

În schimb, avocata lui Radu Mazăre a cerut menținerea deciziei de achitare pronunțată de Secția penală pe numele clientului ei.

„Nu am înțeles absolut nimic despre specificitatea infracțiunii de luare de mită din susținerile DNA, este doar o înșiruire la date. DNA spune foarte clar că infracțiunea de luare de mită s-a consumat în momentul primirii. Ne revine sarcina de a demonstra că până în acel moment nu exista nicio probă care să arate vreo legătură dintre Radu Mazăre și Avraham Morgenstern. Dacă luăm data identificată de DNA, adică 13 septembrie 2011, ca dată de consumare a infracțiunii trebuie să aveam în vedere ce s-a întâmplat până la această dată. DNA spune că Radu Mazăre a primit 175.000 de euro ca, până la momentul primirii, acesta să își fi încălcat niște atribuții de serviciu. Legea spune ca e dreptul primarul, al Consiliului Local și al cetățenilor să propună proiecte. Nu era o atribuție de serviciu a lui Radu Mazăre, ci un drept. În alte dosare, Radu Mazăre a fost achitat pentru capătul de acuzație de abuz în serviciu pentru inițierea de hotărâre de consiliu local. Nu discutăm de ce s-a întâmplat în rest, dar pentru această acuzație a fost achitat (n.r. – cu referire la Dosarul retrocedării plajelor, unde Radu Mazăre a fost achitat pe fond de Curtea de Apel, apoi condamnat la 9 ani în apel, la ICCJ). Radu Mazăre a făcut expunerea de motive și a prezentat-o în fața Consiliului Local, iar Consiliul Local nu a fost influențat, au votat în consecință. (...) RADPP (n.r. - Regia de Administrare a Domeniului Public și Privat) nu e în subordinea primarului, ci a Consiliului Local. Când vreodată a avut loc vrei înțelegere între domnii Mazăre, Morgenstern și (n.r.- Elan) Schwartzenberg? Întâlnirile dintre Mazăre și Morgenstern au fost după remiterea banilor de către Schwartzenberg. Contul din Israel (n.r. – Mazăre) l-a deschis din 2003, când nu exista obligația de a depune declarația de avere. L-a deschis cu domnul Schwartzenberg. A considerat că nu trebuia să spună despre acest cont, deși legal avea aceasta obligație. În toate declarațiile de avere a consemnat împrumutul din 2004. Nici nu știa ca i s-au returnat acești bani. Solicităm achitarea pe 16 lit b”, a susținut avocata lui Radu Mazăre.

Ce au spus inculpații în ultimul cuvânt

Primul care a vorbit în fața instanței a fost fostul senator Alexandru Mazăre.

„Doamnă președinte, onorată instanță, sunt trei aspecte la care aș vrea să mă refer. Nu l-am cunoscut pe domnul Morgenstern decât la momentul inaugurării cartierului Henri Coandă, la ceremonia oficiala. Nu am avut niciodată discuții cu fratele meu Radu Mazăre în legătură cu proiectul de case, nu am avut înțelegeri financiare. Nu am cunoscut pe nimeni și nu am interacționat cu nimeni în ceea ce privește licitația. Va rog să mențineți hotărârea de la fond”, a spus fratele fostului edil.

Radu Mazăre a vorbit prin videoconferință, fiind deja amărât că judecătorii i-au respins o cerere de permisie pe care o formulase înainte de începerea dezbaterilor.

„Acest proiect a fost unul foarte important și de suflet al administrației pe care am făcut-o vreme de 15 ani. Este meritul constructorului că a fost finalizat. Chiar am fost surprins de acuzația că as fi luat mită, pentru că proiectul nu reprezenta o oportunitate de a face profit pentru constructor. Contul din 2003 nu l-am declarat pentru că am avut o înțelegere cu Elan Schwartzenberg: el vira bani în acest cont și urma să facem investiții. Respingeți apelul Parchetului, sunt nevinovat si aștept să se facă dreptate”, a spus Radu Mazăre în ultimul cuvânt.

Înalta Curte de Casație și Justiție va da o decizie definitivă în acest dosar pe data de 7 martie.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul „Henri Coandă”

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Radu Mazăre în acest dosar pe data de 1 aprilie 2016, alături de fratele său, fostul senator Alexandru Mazăre și de omul de afaceri Avraham Morgenstern.

Pe numele lui Radu Mazăre au fost reținute infracțiunile de luare de mită și fals în declarații, iar pe cel al fratelui său de complicitate la aceste infracțiuni. Avraham Morgenstern a fost acuzat de dare de mită.

„Inculpatul Mazăre Radu Ștefan, în calitate de primar al Municipiului Constanța, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire locuințe modulare grupate in Campusul Social Henri Coandă, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local al mun. Constanța. Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale, a dorit să își asigure câștigarea licitației ce urma să fie organizată. Astfel, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis primarului municipiului Constanța, Mazăre Radu Ștefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câștigarea licitației ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, au reținut procurorii DNA în rechizitoriu.

Potrivit anchetatorilor, din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferați către contul personal al primarului Mazăre Radu Ștefan și 80.000 de euro către contul pus la dispoziție de fratele său Mazăre Alexandru, ambele fiind deschise la o bancă din Israel.

„Banii, primiți în mai multe tranșe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparținând unor societăți offshore, conturi deschise la bănci din străinătate. În schimbul acestor sume de bani, inculpatul Mazăre Radu a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuțiilor sale de serviciu (ex. inițierea unor hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziție sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul Morgenstern Avraham). În declarațiile de avere formulate în perioada 2011-2012, inculpații Mazăre Radu Ștefan și Mazăre Alexandru nu au menționat conturile personale deschise la o unitate bancară din Israel și nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri”, rețin procurorii anticorupție.

DNA preciza că în cauză s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților Mazăre Radu Ștefan și Mazăre Alexandru.

De asemenea, procurorii au mai dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumelor de 18.550 de euro și 114 de dolari USA ridicate de la inculpatul Mazăre Radu Ștefan cu ocazia percheziției domiciliare.

„Pe parcursul anchetei penale, procurorii au utilizat documente bancare obținute în cadrul activității de cooperare judiciară în materie penală cu autoritățile competente din Israel, Cipru, Lichtenstein și Austria”, mai arăta DNA.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News