Cât de prost stă Rusia în războiul din Ucraina: ”Conflictul este unul fără noimă. Totul depinde de Moscova”

Vladimir Putin nu pare că vrea să încheie războiul din Ucraina, deși este evident că nu mai are șanse să-l câștige. Experții spun că acum, principalul său scop este să distrugă totul. Cu toate acestea, tot Rusia ar putea încheia acest conflict în câteva zile.

Au trecut cinci luni de la invazia Rusiei în Ucraina, iar contraofensiva lui Zelenski pare să fie destul de puternică astfel încât rușii să nu mai poată continua sau, cel puțin, să nu mai aibă cuceriri importante. Pe de altă parte, se pare că Rusia nu își poate impune o administrație civilă în teritoriile cucerite ci, cel mult, una militară, provizorie.

Hari Bucur Marcu: ”Problema se poate rezolva la nivel de zile”

Expertul în securitate, Hari Bucur Marcu a explicat într-un interviu pentru Ziare.com că acest conflict între Rusia și Ucraina nu mai are nicio noimă și că Putin va trebui să decidă retragerea militară.

Războiul, așa cum este dus el în Ucraina pare să fie unul fără noimă în care Rusia este implicată doar pentru a distruge Ucraina, nimic altceva și care poate fi opri în orice moment doar de către Moscova, în care Rusia nu va fi învinsă dacă va opri conflictul și se va retrage din Ucraina ci doar va înceta să mai distrugă această țară.

Problema se poate rezolva la nivel de zile, nu la nivel de luni sau de ani. Va exista, cel mai probabil, nu într-un an, ci mai repede, într-o lună sau două, situația în care Rusia, nu numai că nu va mai putea să își mențină poziția acolo ci va trebui să se retragă militar de pe anumite teritorii.

Este puțin probabil să fie respinsă din toată Ucraina, în momentul de față. Și prin pregătirea contraofensivei ucrainene și prin contraatacul la nivel local, Rusia nu este capabilă să-și mențină ce teritorii a cucerit acum în Donbas.

Le va pierde treptat sau dintr-odată ceea ce va duce la un moment dat la o situație prin care, dacă nu se va retrage acum din voință proprie, mai târziu va fi obligată să se retragă cu pierderi și mai mari și cu o situație din punct de vedere juridic internațională și mai grea pentru criminalii de război de la Kremlin”, a precizat Hari Bucur Marcu.

Sesiunea ONU de revizie a Tratatului de neproliferare- Rusia apare elementul de discuție principal

Pe 1 august, în cadrul Conferinței privind Tratatul de Neproliferare Nucleară, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras atenția că ”omenirea se află la o singură neînțelegere, la o singură eroare de calcul distanță de distrugere nucleară”.

Conferința privind Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu doi ani, dar a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

”Nu este o chestie care a venit acum că este război și trebuie să rezolvăm problema cu amenințarea nucleară a lui Putin. Și această reuniune își propune să rezolve trei probleme.

Una este neproliferarea - adică să nu mai apară alte state care să aibă arme nucleare, cum ar fi Iranul de exemplu. A doua chestiune este dezarmarea, respectiv reducerea armelor nucleare care există deja, iar cea de-a treia, dar cea mai importantă componentă, este folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice în așa fel cei care folosesc energia nucleară să nu o poată transforma repede în producție de arme nucleare.

Iar România are o contribuție directă în această a treia componentă pentru că este prima țară sponsorizată de SUA în care se experimentează micile centrale modulare nucleare prin care să se înlocuiască energia produsă de cărbune, de exemplu, prin energia nucleară care nu este poluantă și care este foarte ușor de gestionat. Aceste centrale produc energie de foarte bună calitate fără să producă deșeuri.

În contextul acesta, Rusia apare elementul de discuție principal. De ce? Pentru că Rusia este parte a Tratatului de neproliferare a cărui revizie se face cu această ocazie de către ONU, dar în același timp este și semnatara Memorandumului de la Budapesta din 1994 prin care prin care promitea că Ucraina nenucleară nu va avea o scădere de securitate prin faptul că renunță la armele nucleare, lucru pe care l-a invalidat însă, începând cu 24 februarie de când a invadat-o.”, a explicat Hari Bucur Marcu.

ONU are o lună la dispoziție să găsească soluții

Expertul în securitate spune că în asemenea condiții este imposibil de discutat viitorul tratatului de neproliferare în condițiile în care se discută ca nimeni, niciodată să nu mai poată să facă ce a făcut Rusia”.

”Asta în condițiile în care în care Rusia, când a invadat Ucraina, pe 24 februarie, în același speech, Putin a spus clar că amenință cu retalierea nucleară pe oricine ar încerca să ia partea Ucrainei în război.

Adunarea generală a ONU va avea în vedere, neapărat, în revizuirea Tratatului de neproliferare și acest punct privind ce măsuri, ce instrumente, ce proceduri ar trebui să adopte întreaga lume pentru ca ceea ce a făcut Rusia să nu mai poată face nimeni altcineva și nici Rusia să nu mai poată face de acum înainte.

Au o lună la dispoziție pentru a pune la punct un astfel de plan, o viziune. Războiul din Ucraina se reflectă în agenda de lucru a ONU privind revizia Tratatului de neproliferare nucleară, dar în același timp nici nu ne așteptăm să apară o soluție acum care să oblige Rusia în vreun fel să nu facă ceva în legătură cu Ucraina.

Si nu este numai Rusia, ci și Iranul care intră în relații de securitate directe cu Putin și care, deși nu recunoaște se vede că își dorește să aspire la un statut de putere nucleară. Mai este, de asemenea și Coreea de Nord, care este în afara Tratatului și ca urmare nu poate nimeni să o oblige să nu aibă arme nucleare și este o îngrijorare la nivelul lumii”, a mai explicat Hari Bucur Marcu.

Rusia nu renunță la ideea de a folosi arma nucleară în scop tactic

Expertul a mai spus că Rusia, ca atare, are și ea o poziție față de discuțiile acestea de la ONU. Putin a trimis o scrisoare în care recunoaște că nu există victorie într-un conflict nuclear generalizat.

”Dar asta nu înseamnă că Rusia renunță în vreun fel la ideea de a folosi arma nucleară în scop tactic, în condițiile în care ea nu are arme de precizie care să deosebească obiectivul militar de obiectivul civil și nici nu-și propune să aibă pentru că tipul de război pe care îl duce Putin din 24 februarie încoace este unul de distrugere, de anihilare și ca urmare nu-i pasă de civili.

Și nici dacă atunci când lovesc obiective militare sunt victime colaterale sau alte distrugeri decât ținta propriu-zisă.

În asemenea condiții faptul că ar avea o armă nucleară care să facă același lucru ba chiar un pic mai mult, adică în loc de 100 de metri de distrugere să facă 500 de metri sau mai mult, pentru ei nu este mare lucru. Ei nu consideră aceste lovituri nucleare ca fiind parte a Tratatului de neproliferare. Este vorba de anihilarea mutuală a combatanților.

Atunci rămâne în continuare discuția dacă ei vor folosi sau nu arma nucleară tactică, având în vedere că nu au cum să obțină victoria, pe de o parte, iar pe de altă parte, rușii duc o operație militară de distrugere intenționată, de alungare a populației de acasă, crime de război, tocmai pentru a face în așa fel ca Ucraina să nu mai fie niciodată ce a fost și să nu poată să devină niciodată o civilizație occidentală.

În asemenea condiții, ne uităm cu oarecare speranță în ce spune Putin în scrisoarea lui către ONU, dar în același timp nu ne liniștește în vreun fel modul în care duce acest război. Ei nu au cum să îl câștige, nu au cum să păstreze teritoriile cucerite în Ucraina, nu au cum să își impună o administrație civilă, decât numai o ocupație militară temporară.

În asemenea condiții este evident că discuția nucleară se poartă doar pe acest aliniament: dacă va alege sau nu Moscova să folosească și arma nucleară tactică, deci cu rază mică de acțiune împotriva obiectivelor civile ucrainene și ar putea să lovească și alte obiective din afara Ucrainei cum ar fi Republica Moldova sau chiar România, Polonia și așa mai departe.

Dar aceste lucruri sunt mai degrabă parte a retoricii și a sfidării regulilor internaționale decât orice altceva”, a mai precizat Hari Bucur Marcu.

Tratatul de Neproliferare Nucleară a intrat în vigoare în 1970 și face obiectul unei revizuiri periodice, o dată la cinci ani.

Ce se ascunde în spatele arestării adjunctului ministrului rus al Apărării: Lupta pentru resurse și influență în elita Rusiei

Arestarea ministrului adjunct al apărării, Timur Ivanov, reflectă lupta pentru resurse și influență în cadrul elitei ruse, pe măsură ce începe noul mandat prezidențial al lui Putin,...

Ucrainenii fac victime în teritoriile aflate sub controlul rușilor. Ocupația rusă anunță că patru persoane au fost ucise

Patru persoane au fost ucise joi, 25 aprilie, în urma unor atacuri ucrainene în teritoriile aflate sub controlul Moscovei, anunţă reprezentanţi ai ocupaţiei ruse, relatează AFP. "Drone...