Sinecuristii de cariera. Cum ajung personaje fara scoala sa paraziteze cu nesimtire institutiile vitale ale statul roman: "S-a creat o casta, exact cum era nomenclatura comunista"

Luni, 19 Octombrie 2020, ora 00:01
30690 citiri
Sinecuristii de cariera. Cum ajung personaje fara scoala sa paraziteze cu nesimtire institutiile vitale ale statul roman: "S-a creat o casta, exact cum era nomenclatura comunista"
Niculae Badalau, Laurentiu Baranga si Gheorghe Stan

Apropierea unui nou sezon de alegeri coincide cu miscarea partidelor politice de a le gasi membrilor loiali posturi caldute si extrem de bine platite in principalele institutii ale statului roman.

Rezultatul este ca, cel mai adesea, ajung in posturi cheie persoane fara o minima calificare, asupra carora, daca nu planeaza acuzatii de plagiat, vorbim despre diplome de studii obtinute la universitati obscure, adevarate fabrici de diplome.

A fost cazul recent al fostului lider PSD, Niculae Badalau, numit vice-presedinte al Curtii de Conturi, in al carui CV se remarca o condamnare pentru furtul a patru saci de grau in 1988, dar si o licenta in Drept obtinuta la universitatea privata Bioterra la varsta de 48 de ani, plus alte trei titluri de master obtinute toate in timpul mandatului de deputat 2004-2008.

Acest tip de cazuri au atins ridicolul zilele trecute, atunci cand fostul presedinte al Oficiului de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Laurentiu Baranga, a fost retinut si ulterior a recunoscut in fata instantei ca isi falsificase diploma de bacalaureat. Intre timp, acesta adunase la CV o diploma de licenta emisa de Universitatea Ecologica Bucuresti si una de doctor emisa de Universitatea "Valahia" din Targoviste.

Acum, in apropierea noilor alegeri presa a scris despre posibilitatea ca atat Florin Iordache cat si Serban Nicolae, arhitectii reformelor din Justitie in epoca Dragnea, sa ajunga la sefia Consiliului Legislativ. Ambii au titlu de doctor, Iordache l-a obtinut la Universitatea Libera Internationala din Chisinau iar Serban Nicolae la Universitatea Babes-Bolyai, asupra ambilor existand acuzatii serioase de plagiat.

Vorbim despre un fenomen care afecteaza increderea cetatenilor in institutiile statului

"

Jurnalista Emilia Sercan, care in ultimii ani a scos la iveala zeci de cazuri de plagiat in randul demnitarilor tarii, este de parere ca ne confruntam cu un fenomen al carui efect principal efect negativ este ca zdruncina increderea populatiei in institutiile statului.

"Cred ca putem sa vorbim despre un fenomen in privinta statului care angajeaza oameni care nu isi arata competenta, oameni care de fapt au CV-urile pline de tot felul de certificate, de tot felul de diplome. Toate aceste atestate nu fac decat sa incerce sa mascheze incompetenta si ascund impostura. O persoana care are intr-adevar preocupari, un profesionist, un om care munceste pentru cariera lui nu se duce la tot felul de firme, tot felul de SRL-uri sa faca cursuri de tot felul, de la anticoruptie la achizitii publice. Asta dincolo de cazurile cand nici macar nu termina astfel de cursuri, dar si le trece in CV.

Problema este ca statul promoveaza in mod constient in diverse pozitii publice oamenii care nu-si arata competenta prin cunostintele si experienta dobandita in diverse pozitii, ci mai degraba sunt promovati oameni care au apartenta la anumite retele, la anumite grupuri de interes, la anumite partide politice. Exista astfel interesul sa fie promovati cei care pot sa-si arate, intr-o forma sau alta, loialitatea fata de aceste grupuri sau zone de interes. De aceea o sa vedem in pozitii foarte importante, ce ne decid soarta, ne decid viitorul nu pentru un an sau doi caci deciziile CCR-ului, de exemplu, ne determina viata pe decade intregi, astfel de numiri.

Rezultatul este ca increderea publicului in felul in care statul isi selecteaza oamenii pe care ii pune in functii reprezentative este din ce in ce mai zdruncinata de aceste scandaluri rasunatoare ce ne-au socat in ultimii ani. Fie ca vorbim despre un premier care si-a plagiat teza de doctorat, fie ca vorbim despre o intreaga pleiada de ministri, de procurori, de judecatori. Este o lacomie si o foame de a acumula tot felul de diplome astfel incat sa aiba senzatia ca se certifica in fata oamenilor si ca merita sa ocupe acele functii plus, beneficiile, atat materiale cat si posibilitatea de a avansa intr-o functie de conducere", a declarat Emilia Sercan.

Rezultatul: institutii ineficiente, subordonate politic

Consecinta principala a acestui fenomen este subordonarea politica a institutiilor statului roman, lucru cel mai bine evidentiat in ultimii ani chiar de catre Curtea Constitutionala condusa de fostul deputat PSD Valer Dorneanu. In aceasta perioada a devenit un fel de ciuca batailor organismelor internationale, criticata de Comisia de la Venetia si distrusa de CEDO in cazul fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi. Nu e de mirare ca institutia a decis sa-si intrerupa orice colaborare cu institutiile europene. Unul din judecatorii care au semnat decizia in cazul Kovesi a fost Petre Lazaroiu, care in 2008, atunci cand a fost numit, inca mai era doctorand la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, iar lucrarea sa de doctorat nu a scapat de obisnuitele acuzatii de plagiat.

Poate insa cel mai socant episod a fost numirea ulterioara a procurorului Gheorghe Stan, fost sef-adjunct la Inspectia Judiciara si apoi seful Sectiei Speciale, pe postul de judecator CCR. Acesta este absolvent al unei facultati particulare din Iasi, urmand apoi un master la frecventa redusa unde si-a obtinut diploma dupa trei ani, cand activa deja ca procuror in cadrul IJ. Mandatul sau la conducerea Sectiei Speciale s-a remarcat prin retragerea apelurilor in doua dosare importante, in care erau vizati fostii parlamentari PSD, Sebastian Ghita si Viorel Hrebenciuc in dosarul Romsilva, dosar cu un prejudiciu de peste 300 de milioane de euro.

Poate cel mai rasunator caz din magistratura ramane cel al lui Bogdan Licu, numit in luna martie de catre presedintele Iohannis in functia de adjunct al procurorului general, acesta a obtinut titlul de doctor in 2011 cu lucrarea "Coruptia - risc major la adresa securitatii nationale", sub coordonarea generalului Gabriel Oprea. Teza a fost sustinuta la Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul". Jurnalista Emilia Sercan a dezvaluit in august 2015 ca Bogdan Licu ar fi plagiat aproximativ jumatate din lucrare. Din 445 de pagini, 200 din pagini ar fi fost copiate ad litteram, fara ca sursele de provenienta sa fi fost citate cu respectarea normelor nationale si internationale de citare in operele stiintifice. Acum, Bogdan Licu incearca sa obtina in instanta retragerea titlului de doctor pentru ca teza sa sa nu fie verificata de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) cu privire la un posibil plagiat.

"Este limpede ca in Romania politica urmata in vederea recrutarii in posturile cele mai inalte a fost, cu foarte rare exceptii, a fost una de sistematica contraselectie. Cazul domnului Baranga, care a iesit la iveala zilele trecute, desi era cunoscut pare-se de ceva vreme, nu este singular. Au existat de-a lungul timpului retele de personaje capabile sa ocupe pozitii cheie in institutiile statului, sa ne amintim ca parte a acestor retele a fost si domnul Florin Iordache, unul dintre arhitectii mutilarii legilor de organizare a Justitiei, si din acest punct de vedere chestiunea fundamentala cu care ne confruntam este a legitimitatii si a seriozitatii profesionale a deciziilor ce emana de la aceste institutii.

Sa ne amintim ca Laurentiu Baranga, depistat ca fiind autorul unei fraude de proportii, era numit de acest guvern pentru a supraveghea combaterea operatiunilor de spalare a banilor. Ramane o intrebarea cum a fost posibil ca lupul sa fie pus de paza la oi, un autor de frauda intelectuala sa fie seful diviziei ce combate una dintre cele mai importante infractiuni economice? Putem merge si mai departe, sa ne amintim de traseul de recrutare de la nivelul Curtii Supreme, al Curtii Constitutionale, al Consiliului Legislativ, sa privim la guvernele, in egala masura PSD si PNL, si sa observam ca exista o politica a privilegiilor. Fapt exemplificat de recenta lege prin care au fost conferite consiliului de conducere al ASF noi privilegii inseamnate", a declarat Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional la Universitatea Bucuresti.

Un fenomen prezent pana la cele mai mici niveluri

Politogul Stelian Tanase este de parere ca acest fenomen nu se face simtit doar in cazul functiilor de conducere din institutii, ci este unul prezent de la primele niveluri ale administratiei. In opinia sa, actuala generatie nu are nicio sansa sa scape de acest fenomen.

"S-a creat o casta, asa zisa clasa politica romaneasca, exact cum era nomenclatura comunista. Atunci, chiar daca-l dadea pe unu afara si nu mai era membru prin biroul politic sau ministru i se gasea ceva tot in sistem. Fenomenul a ramas acelasi. Nu s-a schimbat dupa 1989. Oamenii care au intrat in politica si au fost in Parlament, in unul, doua legislative, si nu mai sunt pe liste automat li se gasesc posturi extrem de bune. Sa ne uitam doar la cazul lui Niculae Badalau. Sau cine vreti dumneavoastra, putem sa ii cautam pe toti. Acestia isi vor gasi locuri caldute in sistem, asta este interesant. Ei nu vor merge pe piata libera sa dea examene, sa se duca la concurs, sa fie pe picioarele lor. Vor atarna de retelele de cadre de tip mafiot transpartinice. Nu trebuie sa ne ingrijoreze pe noi acum soarta lui Iordache sau a altuia ca el. Si problema e ca in aceste posturi vor avea o si mai mare influenta, pentru ca vin din partidele astea.

Problema este ca pentru noi, ca societate, costurile sunt enorme. Aceste institutii nu functioneaza, sunt clientelare, si nu-si indeplinesc rolul pentru care au fost construite. In plus, mananca bugete, ele sunt niste institutii bugetivore care trebuie sa alimenteze sinecuristii veniti din politica, cei care si-au pierdut locurile in Parlament. Acolo, dupa cum am vazut cu ultima lege ASF, acolo nu le e capul decat la beneficii, privilegii si pensii marite. Sunt niste sinecuristi de cariera, asta e meseria lor. Este un lucru valabil pentru toate partidele, sa nu ne gandim doar la PSD sau PNL. Toti au grija de oamenii lor, sigur ii mai scot de pe liste - rotatia cadrelor se numea la Ceausescu. In actuala generatie nu vad cum s-ar putea opri un astfel de sistem. Ne arata cazul lui Laurentiu Baranga, cineva care a trecut prin toate filtrele. Concluzia este ca traim intr-o partitocratie, adica daca nu esti intr-un partid nu ai acces la nicio functie in Romania. Daca nu esti membru de partid, daca nu faci parte din clientela lor politica, daca nu esti neam cu unul din stabii din partidul respectiv nu ai nicio sansa la vreo functie in administratie. Este o uriasa cangrena", a declarat acesta.

Ce face acest fenomen posibil: atractia coruptiei

Economistul Radu Nechita, conferentiar la Universitatea Babes-Bolyai, este de parere ca acest fenomen este facut posibil de atractia coruptiei, posibilitatea de a cheltui "banii altor oameni".

"Nu este nimic surprinzator in acest fenomen ce vizeaza banul public. Ca sa-l citam pe Milton Friedman, exista patru feluri de a cheltui banii, banii mei pentru mine, banii altcuiva pentru mine, banii mei pentru altcineva si banii altcuiva pentru altcineva. Interesul pentru eficienta in cheltuirea banilor scade de la cadranul 1 la cadranul patru. La primul ma intereseaza si cat costa, ma intereseaza si ce cumpar. La cadranul patru nu ma intereseaza nici cat costa, nici ce cumpar. Insa, apare tentatia de a transforma cadranul patru in cadranul doi, adica banii altcuiva pentru mine. Si fenomenul coruptiei apare acolo unde exista un ban al altcuiva ce poate fi cheltuit pentru altcineva. Nu trebuie sa ne mire nici faptul ca administratia de stat este politizata, politica este inevitabila, mitologia tehnocratiei este doar atat, o mitologie. Pana la urma tehnocratul face ce-i spune politicianul sau zboara, si gasim tehnocratul nostru. Partidele sunt niste asociatii ce vizeaza preluarea puterii. Ele vin, promit anumite lucruri pentru a obtine voturile noastre, si atunci ele difera prin promisiunile care sunt facute, prin modul cum ambaleaza anumite politici, dar in ultima instanta este vorba de accesul la puterea de a cheltui banul public.

Evident ceea ce socheaza este amploarea fenomenului si faptul ca nu exista nicio sanctiune atunci cand se exagereaza. Vedem ca se fac niste verificari mai serioase pe post de angajat esalonul V, VII, in privat, pe cand in momentul in care lupti cu crima organizata si tu esti cat se poate de santajabil pentru ca ai comis un fals in acte. La noi fenomenul este un pic mai periculos, sigur, exista coruptie in toate tarile, insa la noi ingrijoratoare este proximitatea dintre politie si clanurile mafiote, proximitatea dintre politicieni si institutiile de forta ce au colonizat aparatul de stat. Daca ne gandim la o metafora, stim ca in bandele mafiote exista un ritual de trecere, nu intri in banda daca nu ai comis o anumita infractiune. Ne putem imagina ca asa functioneaza si acest sistem, un om curat este momit cu ceva, fiecare are o slabiciune, sau daca se dovedeste a avea un caracter moral puternic este trecut pe linie moarta undeva, nu stiu, il mai deplasam prin Covasna si Harghita, sau il mutam de la Bucuresti in Salaj, se gasesc metode ca oamenii corecti sa nu poata ameninta sistemul. A fi santajabil a devenit unul din criteriile de angajare. Punctam la criteriile de definitie a statului capturat", este de parere Radu Nechita.

Laurentiu Baranga a fost plasat in arest la domiciliu dupa ce si-a recunoscut faptele in fata instantei, sustinand ca a fost "un moment de scapare" in viata sa. In fata judecatorului acesta a precizat insa ca nu-si mai aminteste numele persoanei care l-a ajutat sa-si procure diploma de BAC.

Listele comune, măr al discordiei între PSD si PNL încă din perioada USL. Cazul Alin Nica ar putea duce la o nouă rundă de epurări în PNL
Listele comune, măr al discordiei între PSD si PNL încă din perioada USL. Cazul Alin Nica ar putea duce la o nouă rundă de epurări în PNL
De când PSD și PNL au decis să aibă candidați comuni la alegerile locale în mai multe județe, inclusiv în Capitală, în interiorul celor două partide au început să apară nemulțumiți....
Ce șanse mai are Cătălin Cîrstoiu să-i devanseze pe Piedone și Nicușor Dan: ”O misiune complicată pentru coaliție”
Ce șanse mai are Cătălin Cîrstoiu să-i devanseze pe Piedone și Nicușor Dan: ”O misiune complicată pentru coaliție”
Luni, 25 martie, au apărut primele sondaje de opinie după ce alianța PSD-PNL l-a anunțat oficial pe medicul Cătălin Cîrstoiu în calitate de candidat pentru Primăria Capitalei. Deși sunt...
#badalau, #Gheorghe Stan, #baranga, #sinecuristi, #PSD, #PNL, #politica, #analiza, #Emilia Sercan, #plagiat , #PNL