Justitia in anul 2020: Fiasco la sefia DIICOT, adormirea si renasterea DNA si decizia istorica a CEDO in cazul Kovesi

Finalul anului 2020 a adus in justitie un nou ministru la acest portofoliu, in persoana deputatului USR-PLUS, Stelian Ion, insa multe din prioritatile anuntate de catre noul guvern au ramas aceleasi de la preluarea guvernarii de catre liberali: desfiintarea Sectiei Speciale, intarirea luptei anticoruptie, criza de personal din sistemul judiciar, reforma unor institutii precum Inspectia Judiciara etc.

O alta schimbare importanta la finalul anului a avut loc si la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, unde, ca in fiecare an, Consiliul si-a ales noua conducere. Astfel, in 2021 presedintele CSM va fi judecatorul Bogdan Mateescu, iar procurorul Florin Deac, vicepresedintele institutiei.

Schimbarea este cu atat mai notabila cu cat ambii fac parte din magistratii CSM care au criticat modificarile aduse legilor justitiei de catre guvernarea PSD-ALDE si au reusit sa se opuna cu succes numirii Adinei Florea la conducerea Sectiei Speciale.

Noi procurori sefi la marile parchete. Fiasco la DIICOT

La inceputul anului 2020, motivat de contextul in care marile parchete aveau toate conduceri interimare, ministrul de atunci, Catalin Predoiu, a demarat procedura de selectie pentru procurorii sefi ai Parchetului General, DNA si DIICOT.

Decizia ministrului este criticata insa de principalele asociatii ale magistratilor care ii cer in schimb sa elaboreze un set de proceduri clare pentru desemnarea procurorilor sefi in acord cu recomandarile Comisiei Europene si ale Comisiei de la Venetia, institutii care cereau un rol mai important pentru CSM in acest proces. Magistratii sustineau ca procedura este politizata si ca nu difera cu nimic fata de precedentele proceduri de selectie, ministrul justitiei avand un cuvant mult prea greu de spus in numirea procurorilor sefi.

Ministrul Predoiu merge mai departe insa si ii nominalizeaza pe Gabriela Scutea pentru functia de procuror general, Giorgiana Hossu pentru sefia DIICOT si Crin Bologa la conducerea DNA. Dintre acestia doar ultimul obtine un aviz pozitiv din partea Sectiei pentru procurori a CSM, iar presedintele Iohannis in luna februarie semneaza decretele de numire al celor trei in fruntea marilor parchete, invocand atunci "superficialitatea avizelor CSM", asa cum se exprimase si ministrul Justitiei intr-o scrisoare trimisa sefului statului.

La finalul lunii septembrie, in primul raport anual privind situatia statului de drept in statele membre UE, Comisia Europeana critica Romania pentru procedura de numire a procurorilor-sefi.

Astfel, raportul noteaza ca procedura de numire a sefilor de la Parchetul General si DIICOT, in ciuda avizului negativ al CSM, provoaca "ingrijorari". Comisia amintea ca ultimul raport MCV recomanda Romaniei sa stabileasca o procedura de numire a procurorilor-sefi "mai robusta si mai independenta".

Cum a plecat Giorgiana Hossu din fruntea DIICOT

In data de 24 septembrie, Giorgiana Hosu si-a dat demisia din functia de procuror-sef al DIICOT, conducerea parchetului anti-mafia fiind preluata de adjuncta institutiei, Oana Patu.

"Demisia procurorului sef DIICOT a fost motivata de preocuparea de a proteja credibilitatea institutiei si a avut la baza un context cu care nu a avut vreo legatura si din cauze care nu ii sunt imputabile", a transmis la acea data ministrul Justitiei.

Demisia acesteia a venit dupa ce fostul politist Dan Hosu, sotul sefei DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat, pe fond, de catre Tribunalul Bucuresti la 3 ani de inchisoare cu suspendare.

Dan Hosu a fost achitat pentru coruptie (trafic de influenta si dare de mita), dupa ce instanta a anulat probele obtinute de SRI pe MSN (mandat de siguranta nationala) ca urmare a unei decizii CCR, dar a fost condamnat pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic si instigare la folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii. Cu o zi inainte, presedintele Iohannis, cel care a numit-o pe Hossu in ciuda avizului negativ al CSM, ca "daca apare o condamnare, cu siguranta nu va ramane fara urmari".

De subliniat ca Giogiana Hossu nu si-a inaintat demisia dupa ce, cu doua luni inainte, DIICOT anuntase clasarea dosarului "10 august", asta in privinta celor mai grave acuzatii la adresa sefilor Jandarmeriei, iar restul dosarului era declinat catre Parchetul Militar. Practic, decizia de clasare venea la doi ani de la deschiderea anchetei.

In urma unui imens scandal mediatic provocat de aceasta ordonanta de clasare, unde protestatarii erau comparati cu "buruieni ce trebuie aduse la stadiul de brazda", sefa DIICOT, Giorgiana Hossu semneaza o noua ordonanta de redeschidere a dosarului. Tribunalul Bucuresti urmeaza sa se pronunte abia in 22 ianuarie asupra redeschiderii acestei anchete, asta dupa ce DIICOT a trimis initial cererea la Curtea de Apel, instanta care si-a declinat competenta.

Cum s-a trezit DNA-ul din hibernare

In luna septembrie aproape 20.000 de oameni au semnat o petitie online, ce a ajuns pana la seful statului, prin care cereau "repornirea motoarelor DNA" astfel incat acest parchet sa ancheteze din nou marii corupti.

Actiunea venea in contextul in care anterior DNA-ul anuntase anchetarea unui politist din Efororie Nord acuzat ca lua mita 300 de lei pe luna pentru a nu-i deranja pe cei care vindeau porumb fiert pe plaja si, de asemenea, un alt dosar in care mai multi politisti de la Iasi erau acuzati ca ar fi primit pizza gratis de la un restaurant.

Ce-i drept pana la acea data bilantul DNA arata putine dosare grele. Cel mai important astfel de dosar este al directorului general al UNIFARM, Adrian Eugen Ionel, acuzat ca a cerut 760.000 de euro de la un om de afaceri, pentru ca firma de stat sa cumpere echipamente medicale de la societatea acestuia.

Alaturi de acest dosar, mai pot fi enumerate dosarele in care sunt vizati fostul ministru al Sanatatii, Sorina Pintea, acuzata luare de mita in schimbul unor contracte ce presupuneau lucrari de renovare a spitalului din Baia Mare, trimiterea in judecata a patru parlamentari PSD si sefi de la Drumuri si Poduri Timisoara in dosarul angajarilor ilegale, dar si trimiterea in judecata a medicului Mircea Beuran, acuzat ca a luat 10.000 de euro mita.

De asemenea, pot fi mentionate si dosarele in care sunt vizati cinci angajati ai ROMSILVA, care au primit mita aproape 1 milion de euro pentru a inchide ochii la diverse ilegalitati, si cel al fostul director al Apelor Romane, care a primit 1 milion de euro pentru plata preferentiala a unor contracte incheiate de institutia de stat.

La finalul lunii octombrie, seful DNA, Crin Bologa anunta ca "au inceput sa apara dosarele cu persoane importante si sume mari de bani", subliniind dificultatile cu care procurorii anti-coruptie s-au confruntat din cauza pandemiei. Doar cateva zile mai tarziu dupa aceasta declaratie, fostul ministru al Sanatatii, Nicolae Banicioiu este pus sub urmarire penala pentru trafic de influenta si luare de mita.

Apoi cazul fostului primar al Sectorului 1, ajuns intre timp deputat PSD, Dan Tudorache. Politicianul este acuzat de complicitate la trafic de influenta si spalare a banilor, dosar in care este vizata si fosta sa sotie dar si menajera celor doi.

Urmeaza apoi doua dosare privind achizitiile pe timp de pandemie la spitalele din Brasov si Sibiu, pentru ca la finalul lunii noiembrie DNA sa scoata la lumina o adevarata "fabrica de permise false" la Serviciul de Inmatriculari din Suceava. In urma perchezitiilor DNA a ridicat aproape 2 milioane de euro, bani ascunsi in pereti falsi si mai multe bunuri si masini de lux la mai multi politisti de la serviciul amintit.

La inceputul lunii decembrie fostul primar al Brasovului, George Scripcaru, este trimis in judecata pentru santaj, la fel ca si fosta deputata si sefa a PSD Caras Severin, Luminita Jivan, acuzata ca ar fi promis un afacerist local ca va interveni pe langa un primar pentru atribuirea unui contract de asfaltare.

In ultimele saptamani ale anului DNA a anuntat punerea sub invinuire a lui Catalin Radulescu, fostul deputat zis "Mitraliera" pentru complicitate la abuz in serviciu si fals in declaratii in legatura cu modul in care a obtinut titlul de "Luptator pentru Victoria Revolutiei din decembrie 1989, iar in penultima zi a anului, fostii primari ai Constantei, Radu Mazare si Decebal Fagadau, au fost trimisi in judecata in doua dosare in care sunt acuzati de abuz in serviciu pentru ca ar fi vandut ilegal mai multe terenuri din Constanta.

Dosarele istorice, taraganate si in 2020

Pe langa dosarul "10 august" dosarele istorice, al Revolutiei din 1989 si al Mineriadei din iunie 1990 si-au continuat procesul anevoios prin care, de 30 de ani, nu reusesc sa ajunga in instanta.

La inceputul lunii octombrie, Curtea Suprema a constatat "neregularitatea" rechizitoriului realizat de Parchetul Militar in Dosarul Revolutiei si a exclus o serie de probe. Curtea Suprema a cerut Sectiei Parchetelor Militare sa remedieze neregularitatile din rechizitoriu si sa anunte daca mentine trimiterea in judecata a inculpatilor sau cere restituirea dosarului.

Mai mult, Curtea Suprema a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele intocmite de SRI si de Comisia parlamentara de ancheta a revolutiei care a functionat in anii 90. Dosarul Revolutiei fusese trimis in judecata in 8 aprilie 2019, fiind in etapa de camera preliminara.

In 10 decembrie, Instanta Suprema decide, in mod definitiv, retrimiterea la Parchetul General a dosarului Mineriadei din iunie 1990, dosar ce se afla in faza de camera preliminara din ianuarie 2017. Dosarul urmeaza sa intre acum in atributia Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, SIIJ, in contextul in care unul dintre invinuiti este generalul Mugurel Florescu, fost sef al Directiei Procuraturilor Militare in iunie 1990.

In ceea ce priveste Sectia Speciala, procurorii de aici au reusit performanta de a-l trimite in judecata pe fostul procuror DNA, Mircea Negulescu, in doua noi dosare. In iunie 2020 acesta din urma este trimis in judecata pentru noi presupuse abuzuri impotriva fostului deputat PSD Vladut Cosma, iar in 23 decembrie din nou pentru mai multe infractiuni, fiind acuzat ca a fabricat probe in doua cauze, printre care si dosarul "Tony Blair", care ii viza pe fostul deputat Sebastian Ghita si pe fostul premier Victor Ponta.

Victorie importanta pentru Kovesi la CEDO

In data de 5 mai 2020, Curtea Europeana a Drepturilo Omului a decis, in unanimitate, ca Laurei Codruta Kovesi i-au fost incalcate drepturile prevazute de Articolele 6 si 10 atunci cand a fost demisa de la conducerea DNA. Judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului au constatat, cu unanimitate, ca procurorului sef al Parchetului European i-au fost incalcate dreptul la un proces echitabil si dreptul la libera exprimare.

"Aplicantul si-a exprimat opiniile si criticile cu privire la reformele legislative ce au afectat sistemul judiciar, cu privire la aspectele ce au privit functionarea acestui sistem si cu privire la competentele procurorului de a ancheta infractiuni de coruptie, toate acestea reprezentand lucruri de interes public.

Prin urmare, Curtea considera ca pozitia si afirmatiile aplicantului, ce se incadreaza in contextul dezbaterii publice cu privire la lucruri de interes general, necesita un inalt grad de protectie a dreptului acesteia la libera exprimare si un control strict al oricarei interferente cu acest drept din partea autoritatilor", se arata in decizia Curtii.

"Aceasta decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) clarifica, in primul rand, o chestiune de principiu legata de independenta procurorilor si, implicit, a sistemului judiciar.

Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la revocarea din functia de procuror-sef al DNA a atribuit o putere discretionara ministrului justitiei de a revoca un procuror cu functie de conducere, fiind anulata in acest fel orice protectie a magistratilor contra arbitrariului deciziilor politice, iar, pe de alta parte, a inlaturat posibilitatea atacarii efective a unei decizii de revocare, desi aceasta afecteaza un drept fundamental al persoanei", a comentat atunci Laura Kovesi decizia CEDO.

Anul 2020, "condamnat" de Judecatoria Ploiesti. Nu a respectat sentinta potrivit careia trebuia sa fie "plin de bucurii, sanatate si realizari"

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...

Pedeapsa primită de doi polițiști de frontieră care au luat mită 5 kilograme de brânză. Decizia instanței în cazul șpăgarilor

Doi polițiști din Botoșani au primit o pedeapsă „atipică” pentru fapte de corupție. Întrucât au luat mită cinci kilograme de caș, judecătorii i-au obligat să dea înapoi banii pe...