De ce și-au pierdut românii cheful de proteste în ciuda deciziei ÎCCJ asemănată cu OUG 13: „Nu există o față împotriva cui să protestezi”

Mii de inculpați ar putea scăpa de dosarele penale prin prescrierea faptelor după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o decizie privind prescripția specială.

Multe voci spun că această decizie reușește să îndeplinească ceea ce a încercat faimoasa OUG 13 în 2017, atunci când mii de oameni au protestat în toată țara.

Deși decizia de marți, 25 octombrie, a fost comparată cu faimoasa OUG 13, atunci când mii de oameni din toată țara au protestat împotriva modificărilor din justiție, de această dată societatea civilă nu s-a mai sesizat. Conform sociologilor contactați de Ziare.com, motivele sunt multiple.

Ce s-a modificat marți

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marţi, 25 octombrie, că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv. Astfel, prevederile articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt neconstituționale.

Anterior, pe 26 mai, CCR declarase neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.

Concret, decizia de marți afectează din start mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau la parchete iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.

În ciuda asemănării acestei decizii cu faimoasa OUG 13 din 2017, românii nu au mai ieșit pe străzi să protesteze. Contactat să comenteze motivele pentru pare că a dispărut apetitul pentru proteste al românilor, sociologul Alfred Bulai a notat că în țara noastră n-au existat niciodată manifestări împotriva justiției și că majoritatea au fost împotriva unui partid ori a unui personaj politic.

„Suntem într-o altă situație. Manifestații au loc când trebuie, nu când nu trebuie. Nu sunt ele atât de spontane. Pe de altă parte, majoritatea mișcărilor au fost împotriva PSD sau a unor personaje care au cumulat multe elemente negative, cum a fost PD-ul, dar mai ales Traian Băsescu, în partea a doua a mandatului. Apoi, împotriva justiției, n-au fost vreodată manifestări în România. În general, e un respect destul de mare pentru acest domeniu”, a precizat sociologul.

Ce era diferit în 2017

Întrebat cu ce se diferențiază decizia de marți a ÎCCJ față de OUG 13 dat de către guvernul Grindeanu în anul 2017, Alfred Bulai subliniază că atunci existau mai multe fețe împotriva cui să protestezi, în timp ce în cazul de față situația este mai abstractă.

„În timpul OUG 13 Executivul era condus de Sorin Grindeanu al guvernului PSD, pus de domnul Dragnea, adică erau personalizate, aveau o față. Pe de altă parte, deciziile oricărui guvern sunt foarte contestabile în spațiul public. Mereu va contesta cineva ce face guvernul. Contestările față de sentințele din justiție sunt insignifiante față de cele de la guvern. Nu vă puteți aștepta la reacții senzaționale împotriva unei hotărâri care este luată de o entitate juridică cum este CCR”, a explicat acesta.

Mai mult, sociologul arată că acum este o situație diferită față de 2017 și că nu există beneficiari notabili, că aceștia au trecut deja prin pușcărie.

„Mai luați în vedere un lucru. Și acum dacă ar fi ieșit Dragnea cu o astfel de legislație, n-ar fi fost mare brânză. Vedeți, e o situație diferită. Dragnea și o parte din cei din PSD urmau eventual să fi posibil scăpat de pedeapsă, pe când acum cei dintre cei care ar putea să scape, mă refer la persoane publice, sunt în pușcărie. Adică cumva au plătit, sunt deja victime. Nu mai există același entuziasm”.

Simpatie pentru cei căzuți la pământ

Alfred Bulai adaugă că este posibil să intervină și un sentiment de simpatie față de victimă, dacă în cazul OUG 13 principalii beneficiari erau politicieni pe cai mari, de data aceasta impactul emoțional este unul diferit, „nu-l lovești pe cel care e deja la pământ”.

„Nu e normal, nici fair-play să dai în cine e deja pe jos. La fotbal admit că a intrat ăla tare ca să ia mingea, dar dacă ăla cade jos, apoi vine dintr-o dată și-i mai trage și un picior, dvs ca suporter al echipei celui care dă cu piciorul vi se pare aiurea. Deci, oameni care sunt deja în închisoare nu mai sunt atât de atractivi pentru public încât să se pună problema să fie eliberați, pentru că, clar, au plătit.

Mazăre de exemplu este în pușcărie de niște ani de zile, Udrea este în pușcărie. Nu mai este Udrea aia care sfida, care se plimba la mare și făcea spectacol, care a enervat foarte multă lume. Acum este Udrea cea liniștită, nu mai e același gen de persoană. Că ies mai devreme, toată lumea a ieșit mai devreme. Voiculescu a fost condamnat 9-10 ani și a ieșit după vreo doi ani. În momentul în care există deja anatema, au ieșit din spațiul public, nu mai există același gen de interes”, a conchis sociologul.

Efectele prescripției, în prima zi după „falimentul” sistemului judiciar

Hotărârea preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție va avea un impact major asupra dosarelor penale și constituie un „moment zero” în sistemul judiciar, apreciază specialiștii în drept consultați de Ziare.com.

Avocații vorbesc în termeni duri despre efectele „vidului legislativ” dintre anii 2018 și 2022 cu privire la întreruperea prescripției și spun că asistăm la un „faliment al sistemului judiciar”, la care s-a ajuns dintr-o „pasivitate criminală”.

Tot ei spun că acesta ar putea fi și începutul unei noi paradigme, în care dosarele nu vor sta cu anii în fișetele procurorilor, nici pe masa judecătorilor.

Teoretic, aproape toate cauzele penale aflate pe rol vor fi afectate într-o măsură sau alta de hotărârea ICCJ pe tema prescripției însă, practic, judecătorii vor fi cei care o vor aplica de la caz la caz. Încă nu este clar cum va fi afectat în mod exact actul de justiție, mai ales că nu avem încă o motivare din partea ÎCCJ.

Avocații Alexandru Chiciu, Daniel Adrian Briscan și Cătălin Crăciunescu au analizat „la cald” cum s-a ajuns în această situație, cine sunt cei responsabili și ce se va întâmpla de acum încolo cu dosarele penale, ale căror poziții le vom reda în această ordine, pentru o mai facilă înțelegere a fenomenului.

Analiza completă AICI.

Poliția din Statele Unite a arestat zeci de studenți la demonstraţiile pro-palestiniene din campusurile universitare americane VIDEO

Poliţia a început să aresteze paşnic studenţii protestatari de la University of Southern California miercuri seara, la câteva ore după ce forţele de ordine au arestat violent la o...

Universitățile de top din SUA se luptă să țină în frâu protestele faţă de războiul din Gaza

Protestele faţă de războiul din Gaza s-au extins de la Columbia şi Yale la alte universităţi, în timp ce oficialii se străduiesc să disperseze o mişcare de protest în plină expansiune,...