Ultimul procuror de la Nürnberg a murit la vârsta de 103 ani. Benjamin Ferencz era originar din România

Benjamin Ferencz, ultimul din procurorii de la Nürnberg, a decedat la vârsta de 103 de ani, după o viaţă dedicată justiţiei internaţionale, a anunţat fiul său sâmbătă, 8 aprilie.

Născut în România, el a fost printre cei care au adus în fața justiției criminalii de război naziști după al Doilea Război Mondial. Ben Ferencz avea doar 27 de ani când a obținut condamnarea a 22 de ofițeri naziști pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Ulterior, el a pledat pentru înființarea unei curți internaționale care să judece crimele de război, obiectiv realizat în 2002.

Ferencz a murit liniștit în somn, vineri seara, la o unitate de locuit asistată din Boynton Beach, Florida, a spus fiul său, Donald Ferencz, citat de BBC. "Dacă tatăl meu ar fi putut face o ultimă declaraţie, sunt sigur că ar fi spus: "lege, nu război", a adăugat acesta. Pe baza arhivelor naziste, Ferencz a estimat la peste un milion de evrei - bărbaţi, femei şi copii - numărul victimelor acestui "Holocaust prin gloanţe".

Născut în Transilvania în 1920 din părinţi evrei, alături de care a plecat, la vârsta de 10 luni, în Statele Unite, Benjamin Ferencz a crescut în Manhattan şi a studiat dreptul la prestigioasa Universitate Harvard.

Mobilizat în timpul celui de-al doilea război mondial, el a fost mai întâi trimis pe câmpul de luptă în Europa, după care a fost însărcinat cu strângerea de dovezi ale crimelor naziste. Într-o carte publicată în 1988, el a explicat că a fost marcat pentru totdeauna de eliberarea lagărelor morţii. "Nu voi putea uita niciodată priveliştea mortală a cuptoarelor din crematorii (..) şi a trupurilor scheletice, îngrămădite ca lemnele de foc", a scris el.

După război a fost recrutat pentru a lucra în echipa de procurori americani de la Nurnberg, oraş din Bavaria unde aliaţii au judecat, în timpul a 13 procese, crime naziste, punând bazele unui sistem internaţional de justiţie penală. A lucrat ulterior în Europa la programe destinate acordării de compensaţii victimele persecuţiei naziste.

După încheierea proceselor, Ferencz - care vorbea fluent șase limbi, inclusiv germana - a rămas în Germania de Vest și a ajutat grupurile evreiești să obțină un acord de despăgubiri de la noul guvern.

Întors în Statele Unite, s-a dedicat practicii private a dreptului. Tulburat de războiul din Vietnam, s-a dezangajat treptat în anii 1970 pentru a scrie şi a milita în favoarea înfiinţării unei curţi penale internaţionale.

În ultimii săi ani, el a devenit profesor de drept internațional și a făcut campanie pentru o instanță internațională care ar putea urmări și judeca pe liderii guvernelor care au au comis crime de război, scriind mai multe cărți pe acest subiect.

O prezenţă mai discret în ultimii ani, el a acordat în luna mai un interviu rar canalului CBS, în care a afirmat că preşedintele Vladimir Putin este "un criminal de război" şi că Rusia ar trebui judecată de justiţia internaţională pentru "agresiunea" comisă împotriva Ucrainei. Biografia lui Benjamin Ferencz

Conform paginii sale oficiale de web, după ce Ben a absolvit Facultatea de Drept de la Harvard în 1943, s-a alăturat unui batalion de artilerie antiaeriană care se pregătea pentru invazia Franței. În calitate de soldat sub comanda generalului Patton, a luptat în majoritatea campaniilor majore din Europa. Pe măsură ce au fost descoperite atrocitățile naziste, a fost transferat în cadrul unei ramuri a armatei, nou create, care se ocupa de crimele de război, pentru a aduna dovezi ale brutalității naziste și pentru a-i prinde pe criminali.

A doua zi după Crăciunul din 1945, Ferencz a fost lăsat la vatră cu onoruri din armata americană cu gradul de sergent de infanterie. S-a întors la New York și s-a pregătit să practice avocatura. La scurt timp după aceea, a fost recrutat pentru procesele pentru crime de război de la Nuremberg. Procesul Tribunalului Militar Internațional împotriva feldmareșalului german Herman Goering și a altor lideri naziști era deja în desfășurare sub conducerea procurorului american Robert M. Jackson, aflat în concediu de la Curtea Supremă a SUA.

După au fost puse bazele Curții Penale Internaționale, prin Statutul de la Roma votat în 1998, Ferencz s-a adresat Conferinței afirmând că „o curte penală internațională – veriga lipsă în ordinea juridică mondială – este la îndemâna noastră”. De la Roma încoace, Ferencz a participat activ la sesiunile Comisiei pregătitoare pentru CPI, monitorizând și punând la dispoziție expertiza sa cu privire la eforturile actuale de definire a agresiunii și continuat în anii următori să sprijine CPI.

Veste teribilă pentru naționala României. Internaționalul scos cu targa de pe teren va lipsi la Euro 2024 VIDEO

Selecționerul Edi Iordănescu a primit o veste neplăcută de la unul dintre cei mai în formă internaționali români, în perspectiva participării României la Euro 2024. Astfel, Olimpiu...

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...