Klaus Iohannis a semnat decretele: Alex Florența este noul procuror general, Marius Voineag, noul șef DNA

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 30 martie 2023, decretele de numire a noilor șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al DNA.

Alex-Florin Florenţa a fost numit în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani.

Marius-Ionuţ Voineag a fost numit în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani.

Marius Voineag a fost contracandidatul actualului șef DNA, Crin Bologa, și este adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul General și fost șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri. Procurorul Voineag a scris în declarația sa de avere că a primit 502.500 de lei la petrecerea de botez, notează G4Media.

Alex Florin Florenţa este procuror DIICOT și a fost contracandidatul actualei șefe a Parchetului General, Gabriela Scutea, a cărei activitate a criticat-o deschis în cadrul interviului pentru funcția de procuror șef. Florența a vorbit de pasivitatea parchetului și a declarat jurnaliștilor că ”Ministerul Public nu îşi mai asumă niciun rol activ în ceea ce înseamnă demararea unor anchete penale”:

Pentru ocuparea funcţie de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au îndeplit condiţiile legale Alex-Florin Florenţa de la DIICOT şi Gabriela Scutea de la PICCJ. Pentru funcţia de procuror-şef al DNA, s-a constatat că au fost îndeplinite condiţiile de către procurorii Crin Nicu Bologa şi Marius-Ionuţ Voineag, ambii de la DNA.

Pentru DIICOT, au fost admise candidaturile procurorilor Ioana Bogdana Albani, Alina Albu şi Oana-Daniela Pâţu, de la DIICOT.

În data de 20, 21 şi 24 februarie 2023, s-au desfăşurat la sediul Ministerului Justiţiei interviurile pentru funcţiile de Procuror General al PÎCCJ, Procuror Şef al DNA, respectiv Procuror Şef al DIICOT.

”Procedura de interviuri publice pentru selecţia propunerilor a fost introdusă iniţial în practica ministrului Justiţiei încă din anul 2020, cu ocazia selecţiei precedente. Ulterior, procedura de interviuri publice a fost ridicată la rang de lege şi este în prezent prevăzută de art.146 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Procedura a fost evaluată pozitiv de Comisia de la Veneţia prin Avizul nr. 1105/2022 şi prin ultimul Raport pozitiv MCV din decembrie 2022. Interviurile au fost desfăşurate în faţa Comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ai CSM, INM şi ASE, şi compusă din ministrul Justiţiei, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse şi minuţioase între ministrul Justiţiei şi ceilalţi membri ai Comisiei de interviu”, precizează ministrul.

Conform ministrului Justiţiei, în analiza candidaturilor şi formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date şi documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum şi calităţile şi cunoştinţele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care ţin atât de cariera, experienţa, expertiza, calităţile şi caracteristicile profesionale, manageriale şi psihologice personale ale candidaţilor, nevoile de perspectivă ale instituţiilor pentru care s-a candidat, precum şi proiecţiile de funcţionare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public.

Experienţa şi expertiza profesională, dosarele soluţionate, rezultatele anterioare obţinute pe parcursul carierei, au constituit criterii şi argumente de prim rang luate în considerare. Funcţia managerială de antrenare şi mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct şi recunoscute în activitatea de apărare a legislaţiei şi combatere a infracţionalităţii.

Rezultatele obţinute în exercitarea funcţiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fără a fi, însă, absolutizat.

”Fiecare mandat se desfăşoară în contexte instituţionale şi având în faţă provocări sau obiective manageriale de etapă diferite, care ţin de starea şi nevoile instituţiei la fiecare stadiu de evoluţie a acesteia. Privită exclusiv din perspectiva fiecărui candidat, în raport cu rezultatele obţinute în funcţiile anterioare, o eventuală propunere poate constitui şi implicit poate fi legitim privită de acesta, precum şi de către public sau o parte a acestuia, drept o recompensă profesională sau un demers automat subînţeles. Fiecare lider instituţional care primeşte un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiţionat tot ce ţine de el pentru a obţine maximum de performanţă instituţională, paralel cu abordarea şi rezolvarea fiecărei vulnerabilităţi sau slăbiciuni instituţionale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituţia pentru etapa următoare de evoluţie şi pentru provocările prezente, dar şi viitoare”, explică Predoiu.

Propunerile trebuie însă privite pregnant din perspectiva proiecţiilor de funcţionalitate şi performanţă, în mod necesar crescute etapă după etapă a fiecăreia dintre instituţiile pentru care se candidează, raportat la etapa prezentă şi cele viitoare de dezvoltare instituţională.

Ministrul consideră că este esenţială necesitatea pentru fiecare dintre unităţile de parchet de a fi conduse şi reprezentate de un procuror a cărui competenţă şi expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe şi notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituţiei conduse, capacitatea de a explica şi formula corect această misiune prin raportare în primă şi ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera şi potenţa o cultură instituţională a profesionalismului şi legalităţii, care cunoaşte resursele fiecărei instituţii şi cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacităţii instituţionale şi de sporire a eficienţei instituţiei conduse, dispune de curajul şi capacitatea de a moderniza şi sofistica acţiunea acesteia, de a mobiliza şi perfecţiona colectivul de procurori, potrivit competenţelor prezente şi posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidenţă cu acţiunea instituţională, de riscurile prezente şi de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerenţă de ansamblu a acţiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA şi DIICOT.

Procedura la CSM

Emiterea, de către Secţia pentru procurori a CSM, în termen de cel mult 30 zile de la primirea solicitării ministrului justiţiei, a avizului consultativ motivat privind numirea în funcţiile de conducere vacante şi transmiterea avizului consultativ motivat către ministrul justiţiei.Neemiterea avizului în termenul menţionat nu împiedică continuarea procedurii.Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susţinere a interviului în faţaSecţiei pentru procurori;

În cazul emiterii unui aviz consultativ pozitiv al Secţiei pentru procurori a CSM ori la expirarea termenului de cel mult 30 zile prevăzut la art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, continuarea procedurii de numire prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante;

În cazul emiterii unui aviz consultativ negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, organizarea de către ministrul justiţiei a unui nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ, în condiţiile art. 146 din Legea nr. 303/2022, care se aplică în mod corespunzător, interviu în cadrul căruia sunt avute în vedere şi aspectele reţinute în avizul negativ al Secţiei pentru procurori a CSM. Data şi locul interviului se anunţă public cu cel puţin 5 zile înainte de susţinerea acestuia. În urma interviului, ministrul justiţiei poate continua procedura prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.

Procedura în fața președintelui

Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere vacante, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...