Pentru Europa, 2022 va fi un an dificil ANALIZĂ

Recentul val de ameninţări din partea preşedintelui rus Vladimir Putin nu priveşte numai Ucraina. Liderul de la Kremlin își extinde cererile pentru a cuprinde pe deplin mecanismele de apărare și securitate din Europa. Chiar dacă tensiunea actuală de la granițele Ucrainei nu va duce la un conflict deschis, ea prezice deja un 2022 dificil, scrie The Guardian.

În esență, Putin vrea să se întoarcă în anii 1990, când țările din fostul Pact de la Varșovia precum Polonia și fostele republici sovietice, Estonia spre exemplu, nu erau membre NATO. Putin ar dori să restaureze Uniunea Sovietică, „a cărei moarte o plânge”. Probabil că fostul agent KGB devenit președinte nu s-a împăcat niciodată cu înfrângerea URSS în Războiul Rece.

Alianța occidentală trebuie să demonstreze că un astfel de revizionism periculos este inacceptabil. Rusia nu poate obține dreptul de veto asupra apartenenței Ucrainei sau Georgiei la NATO. Nici Putin nu poate reînvia vechiul concept sovietic „străinătatea apropiată”, să-și restabilească sfera de influență sau să dicteze unde ar trebui să fie desfășurate forțele occidentale. Negocierea măsurilor de consolidare a încrederii pentru a atenua „preocupările Rusiei” pare o cale mai moderată.

Cu toate acestea, masând trupe la granițele Ucrainei și susținând o retorică agresivă, Putin a spus clar că nu va atenua presiunea asupra liderilor europeni. Pentru Washington, aceasta este o enigmă geopolitică. Pentru europeni, o Rusia ostilă și furioasă a devenit o amenințare iminentă în pragul ușii lor.

Țările din Europa de Est, în alertă

Simțind slăbiciunea SUA, țările din Europa de Est sunt alarmate de anunțul președintelui american Joe Biden că Statele Unite sunt pregătite să abordeze „preocuparea Rusiei față de NATO”, precum și cererea agresivă a lui Putin de concesii „imediate”. Marea îngrijorare pentru 2022 este că, după retragerea haotică a SUA din Afganistan, nu se mai poate avea încredere în garanțiile de securitate ale Americii așa cum au fost cândva.

În ciuda asigurărilor de la summitul G7 din Cornwall vara trecută că „America s-a întors”, Biden se concentrează în primul rând pe politica internă și pe China. Cursul său politic se mișcă inegal. Răspândirea coronavirusului în SUA ia din nou avânt, în timp ce proiectele de lege care vizează redresarea economică după pandemie au fost modificate sau blocate chiar de unii democrați din Congres. În plus, Biden se confruntă cu o campanie dificilă înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.

Relațiile dintre Franța și Germania s-ar putea răci

Astfel, pentru Europa și UE, în special, noul an va începe într-o notă nedeterminată. UE este „sandwich” între o Moscova agresivă și o America polarizată. Și chiar mai rău, relațiile dintre Franța și Germania s-ar putea răci.

Noul cancelar german Olaf Scholz nu a pierdut timpul în a începe un dialog cu președintele francez Emmanuel Macron, vizitând Parisul la două zile după preluarea mandatului. Pe hârtie, coaliția din trei partide a Germaniei, condusă de Scholz, sprijină o integrare mai profundă în UE și o suveranitate europeană mai puternică, idei promovate de Emmanuel Macron.

Dar, în practică, apropierea franco-germană va fi greu de realizat. Există dezacorduri puternice cu privire la politica energetică a UE, tranziția ecologică și eforturile Franței de a clasifica energia nucleară ca o sursă „durabilă”, pe fondul creșterii prețurilor la gaze.

Macron dorește ca Germania să sprijine mai multe cheltuieli paneuropene, finanțate de o datorie comună, în conformitate cu liniile fondului de redresare economică al UE. Dar această strategie nu este foarte populară la Berlin.

Macron susține că într-o lume de „prădători furioși și prieteni nesiguri”, Europa trebuie să se îndrepte către o mai mare autonomie în ceea ce privește apărarea, securitatea și politica externă. Cu toate acestea, el se opune solicitărilor pentru o poziție mai dură față de Rusia și China. Între timp, liderul Verzilor din Germania, Annalena Berbock, care a devenit noul ministru de externe, pledează activ pentru protecția drepturilor omului. Va fi greu de găsit un compromis în această problemă.

Problema Bruxellesului cu Polonia și Ungaria

Europa va trebui, de asemenea, să se ocupe de o serie de alte probleme stringente - disputele constituționale dintre Bruxelles, Polonia și Ungaria, tensiunile din Balcani, deteriorarea relațiilor cu Turcia, ambițiile nucleare ale Iranului și disputele nerezolvate legate de Brexit.

În ciuda obiecțiilor, Macron este clar distras de pregătirile pentru alegerile prezidențiale. Această bătălie epică reunește trei probleme centrale care vor domina agenda Europei în 2022: populismul de dreapta, migrația și pandemia. Unele sondaje sugerează că după alegerile din Germania, valul populist s-a domolit. Dar în Franța, sprijinul puternic pentru politicieni precum Marine Le Pen și Eric Zemmour sugerează că astfel de concluzii sunt premature.

După ce Biden a părăsit Afganistanul, este puțin probabil ca membrii europeni ai NATO să aibă șansa de a se plânge dacă se confruntă cu un nou val de refugiați afgani în această iarnă. Acest lucru va evidenția eșecul colectiv al UE de a ajunge la un acord asupra unei politici de migrație cuprinzătoare și umane - și va fi exploatat de extrema dreaptă franceză.

O altă problemă este lipsa unui răspuns european coordonat la răspândirea tulpinii Omicron, deoarece țările impun restricții diferite, conflictuale și adesea nepopulare. Ca și în cazul premierului britanic Boris Johnson, o greșeală în gestionarea coronavirusului, și nu o amenințare din partea Rusiei, Chinei sau o inconsecvență în relațiile cu Statele Unite, ar putea fi cea mai mare problemă pentru Europa, conchide ziarul.

Europenii, neputincioși în a întări apărarea antiaeriană a Kievului. ”Dacă americanii ne-ar putea trimite sisteme Patriot”

Mai multe țări, inclusiv Franța, sunt reticente în a se despărți de sistemele lor de apărare avansate, chiar dacă secretarul general al NATO a încurajat capitalele europene să transfere...

Protest la Agenția Națională pentru Sport. Ce revendică sindicaliștii

Sindicatul Naţional Tineret şi Sport organizează, marţi, un miting de protest la Agenţia Naţională pentru Sport. Sindicatul precizează că scopul acestei adunări publice îl constituie...