Pretul petrolului si retragerea marii inainte de tsunami. Vine marele val

 Vineri, 24 Aprilie 2020, ora 08:52
Pretul petrolului si retragerea marii inainte de tsunami. Vine marele val

In drumul sau imperturbabil spre tarm, inainte de a lovi nimicitor, marele val face un ultim joc inselator, tragand spre el o uriasa cantitate de apa si dezgolind o plaja neobisnuit de intinsa.

Citeste toate textele scrise de Valentin Naumescu pentru Ziare.com

Ignorantii se bucura de peisajul spectaculos si pornesc desculti in cautarea marii disparute, fara sa stie ca se indreapta veseli spre intalnirea cu muntele de apa si cu propriul lor sfarsit. Cunoscatorii, dimpotriva, fug in sens invers, incercand cu disperare sa se indeparteze si sa se protejeze pe cate un deal mai apropiat.

Cam asa se intampla si cu tarile lumii, cu politicile lor macro-economice naive sau mature si cu raportarea strategica la semnul premonitoriu al incredibilei scaderi a pretului petrolului din aceasta perioada. Vine marele val.

Pe scurt, in cinci idei:

Vrei sa reduci costurile afacerii cu pana la 50%? Am negociat pentru tine discounturi speciale la produsele si serviciile de care ai nevoie pentru afacerea ta. Obtine oferta AICI!

1. Pretul petrolului texan cu livrare in mai a ajuns la cotatie negativa (minus 37 de dolari barilul!), insemnand ca vanzatorii de petrol sunt dispusi sa-i plateasca pe comercianti numai pentru a le lua marfa, care nu mai are loc unde sa fie depozitata si blocheaza tancurile petroliere in larg.

2. Chiar si pentru petrolul (american) cu livrare in iunie, pretul barilului de aproape 13 dolari ar putea scadea in continuare, daca nu se iau masuri urgente pentru reducerea productiei si pentru constructia de noi rezervoare in vederea depozitarii, ceea ce oricum nu se mai poate face pana la sfarsitul starii de urgenta.

Intrarea in vigoare la 1 mai a acordului recent de scadere a productiei se pare ca va avea doar un efect partial, nefiind sigur nici ca acordul va fi respectat in totalitate, pe fondul temerilor exportatorilor ca piata s-ar putea contracta in continuare.

3. Faptul ca doua economii vulnerabile, care depind masiv de vanzarea de hidrocarburi, ale Rusiei si Arabiei Saudite, s-au infruntat luna trecuta pentru cresterea cotei de piata pe care o ocupa fiecare, chiar cu asumarea scaderii dramatice a pretului petrolului, este un semn ca, in conditii de haos global, statele lumii vor tinde sa actioneze unilateral, egoist si disperat, ca inecatii care se trag unii pe altii la fund in speranta ca se mai pot ridica la suprafata, pe umerii celuilalt, pentru o ultima gura de aer.

4. Acordul tardiv incheiat intre marii producatori de petrol pare sa fie prea putin, prea tarziu. Colapsarea pietei petrolului poate antrena, asa cum s-a mai intamplat in istorie, prabusirea altor piete, si, cel mai grav, perturbatii majore pe piata de capital.

Valoarea (majoritatii) companiilor va scadea si odata cu ea se va volatiliza pretul actiunilor si increderea investitorilor. Puternici vor (re) deveni cei cu bani lichizi!

5. Foamea de bani care va aparea imediat dupa repornirea motoarelor economiei poate duce la tentatia cresterii bruste si irationale a preturilor (alt efect aberant dar instinctiv al actorilor economici, care vor sa-si salveze pielea luand-o pe a clientului lor, fara sa-si dea seama ca fiecare este in acelasi timp vanzator de ceva si cumparator de altceva), generand inevitabil "griparea motorului".

Iata de ce repornirea trebuie facuta pe cat posibil planificat si prin masuri inteligente, treptate, nu printr-o liberalizare totala si subita, in care vanzatorii sa creada ca, in sfarsit, le-a venit momentul sa creasca exploziv preturile, pentru a recupera rapid pierderile din ultimele luni.

Tentatia cresterii preturilor se va lovi insa de zidul reticentei consumatorilor si se va dovedi o iluzie. Pietele se vor bloca din lipsa lichiditatilor. Si vanzatorii, si cumparatorii vor realiza in cateva luni ce valorosi au devenit banii lichizi. Foamea de bani ar putea canibaliza astfel pietele, iar "banii scumpi" (cresterea dobanzilor) inseamna intotdeauna puterea aproape dumnezeiasca a celor care ii detin si prabusirea celor slabi. Este valabil, desigur, si pentru state.

*

Petrolul gratis sau, si mai aberant, cel pentru care vanzatorul te plateste doar ca sa i-l iei si sa-si goleasca tancurile blocate in larg, care il costa acum mai mult decat marfa, este o bucurie numai pentru novici si inconstienti ori pentru cei care se distreaza tamp contempland spectacolul amenintator al apropierii valului ucigas.

Pentru ceilalti, este semnul premonitoriu de tsunami. Trebuie sa fii teribil de naiv ca sa nu iti dai seama ca, dupa repornirea motoarelor economiei, producatorii vor dori "sa isi scoata parleala" si vor creste preturile, mai ales ca "tocmai bine" peste o luna, doua, vor incepe sa-si faca efectul masurile tardive de reducere a productiei de petrol si crearea de noi spatii de depozitare.

Dar nu numai producatorii de petrol vor creste pretul, ci toti care au ceva de vandut vor crede ca le-a venit, in sfarsit, momentul sa recupereze tot ce au pierdut in aceste luni. Atunci se va declansa "furtuna perfecta", al carei rezultat ar putea fi foamea de bani.

Nu voi dezvolta aici mecanismul prezumat al crizei economice la nivelul pietelor si al comportamentului investitorilor. Nu e scopul acestui articol. Ceea ce ne intereseaza in textul de fata este impactul politic international si consecintele asupra sistemului democratiilor Uniunii Europene in particular si Occidentului (lumii libere) in general, pe fondul temerii ca marele castigator al crizei economice post-pandemie ar putea fi mamutul China, care calca totul in picioare si isi impune vointa si interesele, prin forta si dimensiunile ei gigantice si prin dependenta industriala a Vestului de capacitatile productive chineze.

Nu ma grabesc sa impartasesc aceasta teorie a economistilor, dar nici nu o resping a priori. Depinde de cat de puternice si inteligente vor fi in ultima instanta democratiile liberale occidentale pentru a rezista socului si a continua sa lucreze impreuna, ramanand solidare, aparandu-si valorile traditionale si dand raspunsurile cuvenite regimurilor autoritare ale Chinei si Rusiei.

Daca se resolidarizeaza, Occidentul transatlantic poate triumfa din nou. Acum cateva zile, am vazut o reactie clara si ferma a UE, care denunta "conspiratiile si dezinformarile dinspre Rusia si China, care pot pune in pericol viata oamenilor", in traducere libera regimurile criminale de la Moscova si Beijing (sursa: AICI).

In schimb, trebuie sa admitem cu luciditate, testul de solidaritate al UE nu a fost inca trecut. Este greu de apreciat "al cui adevar e mai corect sau mai important", al italienilor sau al olandezilor.

Fiecare cu dreptatea lui. Summit-ul online abia incheiat acum cateva ore nu a adus acordul mult asteptat. Viziunile diverg. Tarile cu economii vulnerabile, inclusiv Franta (cam tot arcul sudic-mediteraneean, de la Portugalia pana la Grecia), doresc explicit o forma de mutualizare a datoriilor, ceea ce tarile germanice - nu neaparat si nu in primul rand Germania, ci mai ales Olanda, Austria si tarile nordice - nu agreeaza, netrecand de limita unui fond european de recuperare, chiar daca urias, din care sa se acorde credite statelor afectate. Credite care trebuie ulterior returnate, bineinteles, si pentru care UE nu va acorda garantii.

Este o diferenta de viziune importanta. Italienii nu doresc doar credite cu dobanzi mici si nici un simplu ajutor dintr-un fond european, ci doresc mutualizarea datoriilor, adica preluarea imprumuturilor pe o socoteala comuna, a tuturor, ceea ce este cu totul altceva. Cine le va plati ulterior?

Putem doar presupune cam ce au in minte italienii cand cer coronabonduri (obligatiuni UE) si cam ce au in minte germanii si olandezii cand nu sunt de acord cu aceasta preluare la comun a datoriilor.

Si peste Uniunea Europeana vine asadar acest tsunami. Resorturile europene si ratiunea de a fi a Uniunii vor fi serios puse la incercare. Evident ca, intr-o forma sau alta, cele 27 de state membre trebuie sa isi dovedeasca solidaritatea si dorinta de a ramane si de a actiona impreuna, chiar daca aceasta criza nenorocita pare sa ii intoarca pe oameni cu fata spre propriul interes, iar acest "propriu interes", din pacate, nu este inca perceput ca fiind aparat in cel mai direct mod de Uniunea Europeana, ci tot de statul national de care apartin.

Sigur ca variatiile foarte mari ale pretului petrolului au implicatii mult dincolo de Proiectul European. Scaderea si cresterea ulterioara, precum si marele val care va veni, vor avea consecinte profunde asupra economiei globale, societatilor, tipului de business castigator si perdant, modelului economic si social, tendintelor tehnologice (ajuta sau nu aceasta criza continuarea investitiilor in masini electrice?), vechilor discutii despre protectia mediului si energiile verzi, piata muncii, relatiile internationale, sferele de influenta reaparute amenintator, succesiunea generatiilor politice, a temelor si pattern-urilor discursive etc.

Ce-i drept, stim deja, pana la un punct, finalul crizei. Un tsunami nu omoara pe toata lumea. Unii dispar, altii scapa. De fapt, stim si ca majoritatea vor supravietui, chiar daca viata nu va mai fi la fel.

Si nu e vorba aici numai de noroc. Cunoasterea, inspiratia, maturitatea si modul de pregatire a infruntarii primejdiei pot face diferenta. De la nivel individual pana la nivel de companie sau, si mai important, la nivelul statelor, uniunilor de state si aliantelor. Fundamentele lumii libere vor fi puternic zguduite. Valorile si convingerile noastre vor fi incercate.

Mai mult decat in conditii de normalitate, vietile noastre sunt puse astazi in mainile celor care ne conduc, bine sau rau, si iau decizii. Toti analistii spun ca lumea post-pandemie va fi diferita de cea pe care o stiam, fara sa ii poata deslusi deocamdata contururile din spatele marelui val care se apropie.

Valentin Naumescu este conferentiar doctor abilitat in domeniul relatii internationale la Facultatea de Studii Europene a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si presedintele asociatiei Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana ( proiectul Romania Europeana ).



Despre ce vrei sa scriem?
 Autor: Valentin Naumescu

 Articol citit de 54216 ori

Citeste si: