Cum va fi afectat prețul petrolului de războiul din Fâșia Gaza. Extinderea conflictului în Orientul Mijlociu, factor de risc pentru piețele internaționale

În timp ce președintele SUA, Joe Biden, ia în considerare o vizită în Israel ca parte a unei ample inițiative diplomatice globale menite să prevină extinderea războiului în regiunea mai largă, șekelul israelian a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii opt ani, iar Banca Israelului depune eforturi pentru a încetini declinul valutei, discuția se îndreaptă tot mai des în rândul economiștilor către stabilitatea prețului barilului de petrol, care se afla deja într-o poziție de creștere pe fondul deciziilor economice luate de țările Orientului Mijlociu.

Proiecțiile economiștilor se bazează pe un scenariu în care răspunsul militar israelian se menține puternic, dar nu de durată, restrângându-se geografic la Fâșia Gaza și, poate, în sudul Libanului. În acest scenariu, prețul petrolului va crește ușor însă cu ramificații imediate, deoarece prima de risc va spori. Pe termen mediu și lung, înțelegerea care trebuia să aibă loc pentru stabilizarea pieței petroliere între Arabia Saudită și Israel va trebui cel puțin amânată, fapt care va duce la creșteri ulterioare.

Ramificații economice imediate ale conflictului din Fâșia Gaza

Valuta Israelului a scăzut la cel mai slab nivel din aprilie 2015 și se apropie de 4 șecheli per dolar, arată Bloomberg. Obligațiunile în dolari au scăzut, dar acțiunile au înregistrat cel mai mare avans în ultimele două săptămâni pe măsură ce investitorii au evaluat eforturile diplomatice ale SUA de a limita conflictul.

Cu toate acestea, Banca Israelului a luat măsuri ca să încetinească declinul valutei, oficialii Goldman Sachs Group dezvăluind că bancherii israelieni au garantat că vor menține niveluri ridicate ale rezervelor monetare. Totodată, indicele TA-35 al Bursei de valori de la Tel Aviv se îndreaptă către cel mai mare avans de la 1 octombrie, pe măsură ce acțiunile băncilor au crescut.

În ceea ce privește prețurile acțiunilor, atât S&P 500, cât și indicii pentru restul lumii au crescut cu peste 2% în cele trei zile de tranzacționare de la primele știri legate de conflict, în timp ce alte tendințe de creștere ale bursei au rămas în loc; cele șapte grupuri tehnologice dominante au crescut la un nou maxim relativ la acțiunile medii din S&P 500. Petrolul - problema centrală - a cunoscut o creștere timp de câteva ore după redeschiderea pieței după atac, dar s-a calmat de atunci. Același lucru este valabil și pentru acțiunile din sectorul energetic, parțial datorită marelui acord ExxonMobil de a cumpăra Pioneer Natural Resources Co.

Care este scenariul în care prețul petrolului va fi afectat direct de război

Petrolul și companiile din sectorul energetic sunt sub nivelul maximului lor din vara anului 2022, susțin analiștii Bloomberg. Strategii axați pe macroeconomie ai grupului bancar Citi sugerează că piața a evaluat un rezultat relativ benign (din punct de vedere financiar), în anumite condiții precise.

Mai exact, în prezent, piața pare să evalueze un scenariu care presupune că răspunsul israelian este puternic, dar nu de durată, rămânând restrâns geografic la Fâșia Gaza și, poate, Sudul Libanului. În acest scenariu, prețul petrolului ar trebui să fie ușor crescut, deoarece prima de risc trebuie să crească, iar o înțelegere între Arabia Saudită și Israel va trebui cel puțin amânată.

Creșterea prețului petrolului aduce beneficii unora și dezavantajează pe alții, însă analiștii Bloomberg susțin că doar creșterile de proporții mari ale prețurilor la energie, celebre în special la sfârșitul anului 1973 și în vara anului 2008, au dus la vânzări majore ale altor active cu risc.

Problema identificată de Citi este că războiul s-ar putea răspândi foarte ușor dincolo de Gaza și sudul Libanului, într-un mod care ar provoca într-adevăr o creștere a prețului petrolului – în special dacă acesta implică direct Iranul. Este, de asemenea, posibil ca o campanie terestră israeliană în Gaza (pentru care o armată echivalentă cu 5% din populație a fost deja mobilizată), chiar fără răspândirea deliberată a conflictului, să se dovedească mai costisitoare și să determine alte țări să se implice.

Iranul, la fel ca și conflictul israeliano-palestinian, a căzut de pe radarul vestic în ultimii ani, având extremele în perioada 2015 până la începutul anului 2020, când SUA au încheiat pentru prima dată un acord nuclear cu țara sub administrația lui Barack Obama, apoi l-au retras sub Donald Trump, și apoi au asasinat un general iranian de rang înalt în ajunul declanșării pandemiei de COVID-19, arată sursa citată. O analiză realizată de strategul geopolitic Matthew Gertken de la BCA Research folosind date Bloomberg privind numărul de știri difuzate, sugerează că interesul pentru Iran aproape că s-a evaporat. Este foarte probabil ca situația să se schimbe, piața bursieră nefiind pregătită pentru fluctuații majore în principalele zone primare cu potențial extractiv din Orientul Mijlociu.

Piețele bursiere sunt cu degetul pe trăgaci, dacă conflictul se extinde dincolo de Liban

Stabilitatea pieței bursiere a fost determinată de o tendință puternică a traderilor către active sigure, precum aurul și obligațiunile Trezoreriei Statelor Unite, însă conform Reuters, reprezentanții piețelor bursiere se aliniază scenariului în care dacă conflictul atrage alte țări, situația va duce la creșterea prețurilor petrolului și ar lovi din nou economia globală.

Și aceștia acordă o atenție deosebită Iranului, care a declarat duminică că forțele sale armate nu se vor angaja în lupte militare cu Israel atâta timp cât Israelul nu-l atacă, nu atacă interesele sale sau pe cetățenii săi.

Prețurile petrolului s-au redus ușor, dar se aflau încă peste 90 de dolari pe baril după creșterea semnificativă din săptămâna trecută. În același timp, oficiali de vârf din SUA au avertizat duminică că războiul ar putea escalada într-un conflict mai larg în Orientul Mijlociu, arată Reuters.

Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a sosit joia trecută în Israel și a vizitat și Qatar, Iordania, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Egipt într-un efort de a limita răspândirea conflictului. Înainte de atacul Hamas, sentimentul pieței era condus de economia globală și de ideea că Rezerva Federală a SUA intenționa să mențină ratele dobânzilor de referință mai ridicate pentru o perioadă mai îndelungată.

Această perspectivă economică împreună cu rezultatele bursiere ale companiilor din această săptămână au devenit secundară în fața preocupărilor geopolitice, susțin analiștii economici citați de agenția de presă. "În cele din urmă, prețurile aurului și petrolului sunt cele mai sensibile expresii ale riscurilor conflictului din Gaza", a declarat Kyle Rodda, analist senior al piețelor financiare la Capital.com.

ChatGPT a fost dat în judecată, de o asociaţie de protecţie a vieţii private: "Nici chiar editorul său, OpenAI, nu îl poate opri"

Asociaţia vieneză de protecţie a vieţii private NOYB a anunţat luni că a intentat un proces în Austria împotriva programului de inteligenţă artificială generativă, deoarece "ChatGPT...

Vizita neașteptată a lui Elon Musk în China. Ce urmărește să obțină miliardarul american din întâlnirile cu oficialii comuniști VIDEO

Miliardarul american Elon Musk a sosit duminică, 28 aprilie, la Beijing, într-o vizită neanunţată, unde va discuta cu autoritățile chineze unele aspecte legate de domeniul înaltei...