Apar îndoieli cu privire la propunerea lui Macron pentru o nouă „comunitate”de state aspirante la UE

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reînviat o idee veche de decenii cu o propunere pentru o nouă formă de cooperare europeană care să depășească UE, dar detaliile despre modul în care ar funcționa un astfel de mecanism rămân neclare și, de asemenea, controversate.

Pentru lista din ce în ce mai mare de state membre aspirante și chiar și pentru Marea Britanie post-Brexit, un club european mai larg ar putea oferi o alternativă de coordonare pe probleme politice și de securitate, în timp ce acestea așteaptă aderarea, care poate dura adesea ani.

Însă propunerea lui Macron - prezentată luni în cadrul unui discurs în Parlamentul UE la finalul Conferinței privind viitorul Europei - a stârnit deja controverse, nu în ultimul rând asupra perspectivei că ar putea fi oferită Ucrainei în locul statutului de membru cu drepturi depline.

„Ideea ar putea fi un compromis pozitiv, cu condiția să i se dea substanță și conținut”, a declarat Christine Verger, vicepreședinte al think-tank-ului european Jacques Delors Institute, citată de France 24.

Când fostul președinte francez Francois Mitterrand a propus pentru prima dată o confederație europeană a națiunilor în 1989, când Zidul Berlinului a căzut, ideea a stârnit interes, dar nu s-a mers mai departe.

„Sugestia a avut două probleme: includea Rusia - în timp ce ideea de acum este de a crea o tabără alternativă la Moscova - și a venit prea repede, deoarece Germania nu se reunise încă", a spus fostul premier italian Enrico Letta.

Iar pentru țările cu privirea îndreptată spre NATO și UE, propunerea a fost insuficient de concretă sau formală, a spus Verger.

Decenii mai târziu, statele care bat de ani de zile la ușa UE ar putea vedea anunțul ca un progres.

"Dar ce înțelegem prin cooperare politică? Și cum o vom face să funcționeze?" a spus Camino Mortera de la think-tank Center for European Reform.

„Tratat simplificat”

Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia sunt candidați oficial la UE, în timp ce Bosnia-Herțegovina și Kosovo sunt potențiali candidați.

Foști membri ai Uniunii Sovietice, Ucraina, Georgia și Moldova s-au alăturat oficial listei de speranțe UE în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie.

„Astăzi, trebuie să ancorăm ferm Ucraina în Europa, la fel ca Moldova sau țările din Balcanii de Vest”, a declarat luni premierul belgian Alexander de Croo.

Aceste țări trebuie să li se permită „să se apropie de Uniune... pentru a le arăta cetățenilor că fac parte din Europa la fel de mult ca și noi”, a adăugat de Croo.

Apartenența la o comunitate politică europeană mai largă nu ar prejudicia vreo viitoare aderare la UE, a spus Macron.

Marea Britanie, care a părăsit UE în 2020, s-ar putea alătura și ea clubului, a spus Macron, adăugând că potențialii membri ar trebui să fie pe continentul european și să împărtășească valorile europene.

Letta a spus că crede că un astfel de grup, format din cele 27 de state membre ale UE și din „aspiranții“ la UE, ar putea fi înființat foarte repede.

„O primă întâlnire ar putea avea loc încă din toamnă la Bruxelles, înainte de elaborarea unui tratat „simplificat”, a spus Letta.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE? ”Unele țări s-ar putea să se simtă foarte mult sub presiune”

Atât NATO, cât și UE vor să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru apărare - și asta duce la ciocniri între cele două instituții cu sediul la Bruxelles, scrie Politico. Uniunea...