Încă 3 nume grele pe Lista Prescripției: Fiica unui baron PSD, „protejatul” Ecaterinei Andronescu și „Țarul CFR”. CJUE, așteptată să pronunțe o decizie-cheie pe 10 mai

Andreea Cosma (fiica „baronului” PSD Mircea Cosma), rectorul Mihnea Costoiu (cel care a făcut „din pix” o gaură de 10 milioane de euro) și Mihai Necolaiciuc („Țarul CFR” al wc-urilor supraevaluate) sunt cele mai noi „gulere albe” pe care Înalta Curte și Curtea Constituțională le-a „albit” prin prescripția faptelor. Lista proceselor penale închise ca urmare a stingerii răspunderii penale a ajuns la 3.939, printre acestea numărându-se, însă, și dosare pentru infracțiuni comise cu violență.

Până ca deciziile CCR și ICCJ pe tema prescripţiei să fie luată în discuție la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în procedură accelerată, pe 10 mai 2023, lista inculpaților VIP ale căror dosare se închid crește de la săptămână la săptămână.

Este vorba despre o sesizare trimisă de Curtea de Apel Brașov, la cererea procurorilor DNA, care vor să afle printr-o serie de întrebări cum se împacă „Marea prescripție” cu dreptul european. Procurorii au formulat asemenea cereri și în alte dosare de corupție, însă instanțele le-au respins aproape pe toate.

Până la o decizie a instanței de la Strasbourg, judecătorii închid dosare după dosare.

Conform ReJust.ro – portalul de jurisprudență al CSM – numărul cauzelor de încetare a procesului penal a ajuns la 3.939 în data de vineri, 7 aprilie 2023.

Pe data de 20 martie 2023, pe criteriile de căutare penal/ încetare proces penal/ hotărâre, sistemul informatic arată 3.822 de documente.

Asta înseamnă că în tot atâtea procese instanțele din România au emis soluții de încetare a cercetării judecătorești pe motiv că „a intervenit amnistia sau prescripția, ori decesul făptuitorului”.

Criteriile de căutare nu pot fi rafinate exclusiv pe motivul intervenției prescripţiei, însă cum în România nu a fost amnistiată nicio infracțiune în ultimul an și cum nu ne putem imagina că jumătate dintre inculpați au murit subit din 2022 până în prezent, putem trage concluzia că în majoritatea acestor dosare s-au aplicat deciziile CCR privind prescripția.

Dintre aceste cauze, Ziare.com prezintă ultimele 3 dosare grele de corupție, cu prejudicii de milioane de euro, închise definitiv.

Andreea Cosma scapă de 4 ani de pușcărie pentru frauda „Ciuperceasca”

Andreea Cosma fusese condamnată, pe 4 decembrie 2018, de instanţa supremă, la o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul „Ciuperceasca”.

Fiica baronului PSD Mircea Cosma a făcut apel la Completul de 5 judecători al ICCJ și a obținut trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești, odată cu pierderea calității de deputat. Pe data de 5 aprilie, judecătorii au constatat intervenția prescripţiei și au dispus încetarea procesului penal.

DNA a precizat în momentul sesizării instanței că Andrea Cosma, notar public la momentul comiterii faptelor, ar fi înstrăinat mai multe imobile din cadrul Ciuperceasca, fără a respecta dispoziţiile legale privind achiziţiile.

Procurorii susţin că vânzarea terenurilor la un preţ cu mult sub valoarea lor reală a fost făcută de Dănuţ Cornea la îndemnul preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova de la acea dată, Florin Serghei Anghel, care, depăşindu-şi competenţele legale, a emis o procură autentificată prin care Cornea era împuternicit să vândă integral activul „Cazarma 1375 - Ciuperceasca” către toate persoanele, prin negociere, cu precizarea unei valori minime care însă nu fusese stabilită printr-un raport de evaluare întocmit în vederea vânzării, aşa cum era prevăzut în procedurile legale.

Conform anchetatorilor, în derularea acestor tranzacţii cei doi au fost ajutaţi de către notarul Andreea Cosma, fiica lui Mircea Cosma, care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova atât înainte de mandatul lui Florin Anghel, dar şi după încheierea mandatului acestuia, în 2008.

Procurorii mai spun că Andreea Cosma „a acceptat să autentifice contractele de vânzare cumpărare prin care S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a înstrăinat mai multe imobile ce făceau parte din activul «Ciuperceasca», fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice şi fără a se ţine seama nici măcar de valorile minimale ce trebuiau a fi avute în vedere potrivit studiului de evaluare «Valori de piaţă-etalon minim informativ» practicat de Camera Notarilor Publici Prahova la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv la nivelul anului 2008”.

Mihnea Costoiu: Eu doar am scris „Pescariu” în loc de „Patriciu”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus luni, 3 aprilie, încetarea procesului penal împotriva rectorului Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, ca urmare a prescrierii faptelor.

Rectorul Universității Politehnica București a fost audiat luni, 20 februarie, la Înalta Curte, în procesul în care a fost condamnat pe fond la 3 ani cu suspendare într-un dosar cu prejudiciu de 10 milioane euro legat de închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către afaceristul Dinu Pescariu. Costoiu spune că nu el a încheiat contractul, ci Ecaterina Andronescu.

Pe scurt, Mihnea Costoiu este acuzat că, în calitate de secretar de stat, ar fi închiriat Baza sportivă „Cutezătorii” către o fundație a afaceristului Dinu Pescariu, fost tenismen, la un preț de vreo zece ori mai mic decât cel real, vreme de 9 ani.

Mihnea Costoiu a prezentat în fața instanței varianta lui: Ecaterina Andronescu a semnat contractul, iar tot ce ar fi făcut el a fost să corecteze „eroarea materială” făcută de aceasta, anume că în loc de „Dinu Pescariu” fosta șef a Educației scrisese „Dinu Patriciu”.

„Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educaţiei Naţionale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662 euro reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia „Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9.000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018)”, spun procurorii.

Țarul CFR scapă „curat” din afacerea cu wc-urile supraevaluate

Țarul CFR a scăpat de răspunderea penală pentru abuz în serviciu pe 28 martie 2023, după ce inițial primise la Tribunalul București o pedeapsă de 9 ani și 6 luni de închisoare, pronunțată pe 7 iunie 2022.

Necolaiciuc a ispășit o parte din condamnarea de 8 ani de închisoare pentru achizițiile supraevaluate pe care le-a făcut pe vremea când era în funcție și a fost liberat condiționat după numai 2 ani executați, în 2018.

Numai că fostul director general al CFR mai avea un dosar deschis de la Parchet, cel legat de achiziția a 1.016 bucăți toalete ecologice și elemente euro wc (din care 289 cu o singură cabină și 727 cu două cabine), în valoare totală de 1.702.593 USD (echivalent în lei 55.644.361.385 lei, respectiv 1.850.722 Euro).

La un simplu calcul, un asemenea WC ecologic a fost cumpărat de Necolaiciuc, în 2002-2003, cu 1.821 de euro.

Lista „la zi” inculpaților VIP care au scăpat de răspunderea penală

Dintre „gulerele albe” care au scăpat până acum ca urmare a intervenției prescripţiei Ziare.com prezintă lista de dosare închise, cu mențiunea că în unele situații deciziile nu sunt definitive, însă este o chestiune de timp până vor deveni:

1. Andreea Cosma – fiica fostului baron PSD de Prahova, Mircea Cosma, scapă de închisoare în dosarul „Ciuperceasca” în care a fost acuzată de instigare la abuz în serviciu. Într-o primă fază a judecății, Andreea Cosma a fost condamnată la 4 ani de închisoare și plata prejudiciului creat, în valoare de 1.138.937 de lei.
2. Mihnea Costoiu – rectorului Universităţii Politehnica din Bucureşti a scăpat de condamnarea la 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Mihnea Costoiu era trimis în judecată într-un dosar cu prejudiciu de 10 milioane euro legat de închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către fostul tenismen Dinu Pescariu.
3. Mihai Necolaiciuc – supranumit „Țarul CFR” din cauza achizițiilor supraevaluate făcute pe vremea când era director, Necolaiciuc a scăpat defivitiv de pedeapsa de 9 ani și 6 luni pentru abuz în serviciu. Fostul director a lăsat CFR fără 2.300 de vagoane şi 1.059 locomotive și a „dotat” compania cu tot felul de bunuri despre care anchetatorii au spus că erau scumpe, inutile și luate fără licitație: wc-uri ecologice la preț dublu, șuruburi, trandafiri, costume de scafandru.
4. Elena Burlan Puscaș – Judecătoarea șpăgară de la Tribunalul București pe care magistrații Curții de Apel au găsit-o vinovată (3 ani și 6 luni cu executare) pentru că a luat 10.000 de euro de la rudele unor interlopi pentru a-i pune în libertate sau pentru a pronunța pedepse cu suspendare pe numele lor. Judecătoarea se va întoarce în magistratură și își va recupera salariile din 2018 la zi, pe perioada în care a fost suspendată. Totodată, va încasa pensia specială.
5. Gheorghe Burnei – Chirurgul șpăgar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” a scăpat în faza de urmărire penală de un dosar având ca obiect vătămarea corporală unei tinere pe care acesta a mutilat-o în cadrul unui „experiment” ortopedic, după ce procurorii i-au clasat dosarul. Medicul a fost condamnat definitiv, într-o altă cauză, la 2 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru 20 de acte materiale de luare de mită.
6. Nelu Iordache – Instanța a dispus încetarea procesului penal împotriva omului de afaceri Nelu Iordache, fiind anulată o pedeapsă de 12 ani şi 6 luni închisoare primită de acesta la instanţa de fond în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air. Sub semnul prescripției intră și alte 3 dosare în care e vizat Nelu Iordache: Dosarul gropii de gunoi Tunari (167/3/2022), Dosarul Poșta Română (5872/3/2022) și Dosarul evaziunii fiscale la Romstrade (22942/3/2018).
7. Emille Kharrat – Libanezul la inițiativa căruia afaceristul Rami Ghaziri („Regele puilor” de la Agricola Holding) a ajuns să-i plătească „taxă de protecție” fostului ofițer SRI Daniel Dragomir a scăpat definitiv, prin prescripție, de dosarul în care fusese condamnat la 3 ani de pușcărie pentru trafic de influență. Judecătorii au scris în motivarea deciziei din 10 ianuarie 2023 că statul român avea suficient timp la dispoziție să-l tragă la răspundere pe Emile Kharrat.
8. Hexi Pharma – Foștii directori Flori Dinu și Mihai Leva, precum și firma producătoare de biocide, au scăpat de răspunderea penală vineri, 3 martie, pentru acuzațiile de înşelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor ca urmare a intervenirii prescripţiei. Compania Hexi Pharma a fost deferită justiției alături de cei doi directori în legătură cu livrarea dezinfectanților diluați către 340 de spitale din România.
9. Bogdan Olteanu – Fostul președinte al Camerei Deputaților a scăpat de tragerea la răspundere penală în dosarul traficului de influență, deoarece faptele erau prescrise cu un an înainte ca acesta să fie condamnat. Bogdan Olteanu stătea la pușcărie din 29 octombrie 2020, după ce a fost condamnat la 5 ani pentru că a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-l „unge” ca guvernator al Deltei Dunării pe Liviu Mihaiu.
10. Darius Vâlcov – Instanța a dispus miercuri, 15 martie 2023, încetarea procesului penal împotriva lui Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe şi primar al municipiului Slatina, pe motiv că faptele s-au prescris, fiind anulată o condamnare de 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, primită de acesta la instanţa de fond. Darius Vâlcov mai are o cauză penală – cunoscută drept „Dosarul Tablourilor” – în care a primit pe fond o pedeapsă de 8 ani pentru trafic de influență și spălare de bani. Dosarul va avea aceeași soartă, pronunțarea fiind amânată pe 6 aprilie.
11. Vanessa Youness – Milionara scapă de pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare pe care a primit-o anul trecut pentru trafic de influență în procesul în care a fost găsită vinovată pe fond și în apel că luat 1,5 milioane de euro de la afaceriștii Dinu Pescariu și Claudiu Florică pentru a pune o vorbă bună pe lângă premierul Emil Boc în vederea prelungirii licențelor Microsoft.
12. Oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu – Ionuț Eftime, Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol – condamnați în primă instanță la pedepse cuprinse între 5 și 10 ani de pușcărie pentru evaziune fiscală – au scăpat definitiv pe data de 6 februarie ca urmare a intervenției prescripţiei. Achiziții fictive de peste 50 de milioane de lei au declarat către ANAF oamenii puși de Sorin Ovidiu Vîntu în fruntea PSV, astfel că au reușit să „țepuiască” statul cu 6,8 milioane de lei.
13. Țeparii lui Sorin Ovidiu Vîntu – este vorba despre dosarul în care Mirel-Mircea Amariței (avocat, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2014), Gabriel Baciu (avocat al Realitatea Media) și Emil Bertalan (administrator SC Global Network System SRL, ginere al afaceristului Maricel Păcuraru) erau trimiși în judecată pentru fals în înscrisuri în legatura cu modalitatea prin care Maricel Păcuraru și Cosmin Gușă au preluat „frâiele” postului de televiziune Realitatea Tv pe vremea când Sorin Ovidiu Vîntu se afla în pușcărie .
14. Augustin Bărăscu și Dosarul ONPM – chestorul Augustin Bărăscu și de alți zece ofițeri din subordinea acestuia - achitați la fond pentru abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, dar condamnați la pedepse cu suspendare pentru deturnare de fonduri – au scăpat definitiv de răspunderea penală pe rolul Înaltei Curți.
15. Petru-Constantin Luhan – fost europarlamentar PDL trimis în judecată de DNA pentru 37 de cereri false prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli de transport, prin care a dat o „țeapă” statului de 50.000 de euro. Pe data de 16 martie 2023, judecătorii de la Tribunalul București au constatat intervenția prescripţiei și au dispus încetarea procesului penal cu privire la Petru-Constantin Luhan.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....