Judecătorii români avertizează CJUE cu privire la „marea prescripție”: „Practica judiciară este în sensul de încetarea a proceselor penale” - MOTIVARE

Aplicarea deciziilor CCR și ICCJ pe tema prescripției „ar fi de natură a compromite supremaţia, unitatea şi caracterul efectiv al dreptului Uniunii Europene”, arată judecătorii de la Curtea de Apel București într-o sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Instanța de trimitere notează că situația nu este una singulară, ci generalizată, fiind de notorietate că practica judiciară naţională din acest moment este în sensul încetării proceselor penale pe acest motiv.

Judecătorii de la Curtea de Apel București au suspendat procesul de corupție în care un profesor universitar din Oradea a fost condamnat pe fond la pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru fraude cu fonduri europene.

Un complet care judecă apelul a admis cererea DNA de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la posibilitatea de a ignora deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema prescripţiei.

Este vorba despre dosarul în care profesorul orădean Ioan Francisc Hathazi –implicat în 2012 într-un scandal sexual – este judecat în apel alături de reprezentantul unei firme, Florian Cristian Ștefănică, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Decizia de sesizare a CJUE pe tema prescripţiei în acest dosar este a doua pe care procurorii DNA au reușit să o obțină, la nivel național. Prima sesizare trimisă Curții de la Luxemburg a fost urmare a unei decizii din data de 10 februarie 2023 a Curții de Apel Brașov, într-un dosar al fostului primar Aristotel Căncescu.

Pe data de 29 martie 2023, Curtea de Apel București a hotărât să întrebe CJUE dacă prevederile din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și cele din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate:

• „În sensul că se opun unei reglementări naţionale în materia prescripţiei răspunderii penale, (…) în măsura în care aplicarea acestei reglementări naţionale este de natură să compromită supremaţia, unitatea şi caracterul efectiv al dreptului Uniunii şi să împiedice aplicarea unor sancţiuni efective şi disuasive pentru infracţiuni de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii?
• În sensul că impun instanţelor naţionale să lase neaplicată, în cadrul unor proceduri penale având ca obiect astfel de infracţiuni, această reglementare naţională, dacă aplicarea ei ar avea efectele anterior menţionate şi să aplice, în ceea ce priveşte întreruperea cursului prescripţiei, norma având conţinutul clar, precis, previzibil şi accesibil al normei în vigoare la data faptei, care împiedică producerea acestor efecte?”

Instanța a solicitat judecarea trimiterii prealabile conform procedurii accelerate.

Totodată, judecătorii au dispus suspendarea judecăţii până la comunicarea hotărârii pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Motivarea instanței: „Situația nu este izolată, ci apare în toate dosarele”

Ziare.com a consultat motivarea Curții de Apel București din data de 29 martie, din care prezintă extrasele relevante cu privire la argumentele judecătorilor pentru sesizarea CJUE:

• „Fără a se antepronunţa asupra fondul cauzei, Curtea de Apel constată că, dacă s-ar stabili vinovăţia inculpaţilor (aceştia solicitând, în principal, pronunţarea unei soluţii de achitare) şi s-ar da curs cererii lor subsidiare, de încetare a procesului penal, pe motivul intervenirii prescripţiei răspunderii penale, în considerarea deciziilor pronunţate de CCR și ICCJ, aceştia nu ar mai putea fi traşi la răspundere penală pentru o infracţiune de fraudă gravă prin care, conform acuzaţiei, s-ar fi adus atingere intereselor financiare ale Uniunii, cauzând un prejudiciu mai mare de 100.000 euro.
• Această situaţie, de împiedicare a tragerii la răspundere penală a unor persoane acuzate de o infracţiune de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii, din cauza intervenirii prescripţiei generale a răspunderii penale, în lipsa oricărei cauze de întrerupere a cursului acesteia într-o anumită perioadă (ulterioară faptei), conform celor statuate de instanţa de contencios constituţional, nu este singulară, ci generalizată, fiind de notorietate că practica judiciară naţională din acest moment este în sensul încetării proceselor penale pe acest motiv
• Conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (…) astfel de norme („dispoziţii interne în materie de prescripţie care intră sub incidenţa dreptului material naţional”) pot fi lăsate neaplicate şi chiar se impune a fi lăsate neaplicate de către instanţele naţionale, dacă aplicarea lor ar împiedica aplicarea unor sancţiuni penale efective şi disuasive într-un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, cu excepţia cazului în care o astfel de neaplicare ar determina o încălcare a principiului legalităţii infracţiunilor şi a pedepselor, din cauza unei lipse de precizie a legii aplicabile sau pentru motivul aplicării retroactive a unei legislaţii care impune condiţii de incriminare mai severe decât cele în vigoare la momentul săvârşirii infracţiunii.
• În cauza pendinte, sub rezerva analizării pe fond a acuzaţiei, asupra căreia Curtea de Apel nu se poate antepronunţa, dar şi în cauze similare aflate pe rolul instanţelor naţionale, aplicarea standardului naţional de protecţie a drepturilor fundamentale cu privire la instituţia prescripţiei răspunderii penale, astfel cum a fost stabilit de Curtea Constituţională, ar fi de natură a compromite supremaţia, unitatea şi caracterul efectiv al dreptului Uniunii, prin lăsarea nesancţionat penal (contrar obligaţiei asumate de România, ca stat membru) a unui comportament ce ar putea constitui o infracţiune de fraudă gravă împotriva intereselor financiare ale Uniunii, fiind incriminat ca atare la data când s-ar fi produs şi, în continuare, până în prezent.
• Curtea de Apel are în vedere că situaţia ivită în cauza pendinte nu are un caracter izolat, ci apare, cu titlu general, în toate cauzele privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii în care este iminentă aplicarea prescripţiei răspunderii penale.
• De asemenea, are în vedere consecinţele grave care pot decurge, inclusiv pentru părţi, din situaţia de incertitudine şi insecuritate juridică generată de întârzierea pronunţării unor hotărâri definitive de către instanţele naţionale în cauzele având ca obiect astfel de infracţiuni, în care se pune problema intervenirii prescripţiei răspunderii penale şi din afectarea funcţionării corespunzătoare a sistemului judiciar penal, cu respectarea dreptului la un proces echitabil, din perspectiva soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil”, se arată în motivarea deciziei.

Acuzațiile DNA pentru Ioan Francisc Hathazi

Prin rechizitoriul din data de 05 iunie 2020 Florian Cristian Ștefănică și Ioan Francisc Hathazi au fost trimiși în judecată de procurorii DNA pentru folosirea de documente false în scopul obţinerii de fonduri europene.

Pentru aceste fapte, Tribunalul București i-a condamnat pe cei doi, pe data de 02.06.2022, la câte 3 ani de închisoare cu suspendare.

• „În fapt, s-a reţinut că inculpatul (Ştefănică Cristian Florian - n.r.), în calitatea de reprezentant legal al societăţii Hitech Automatizări SRL şi responsabil legat de proiect, cu complicitatea inculpatului (Hathazi Francisc Ioan - n.r.), a prezentat, cu intenţie, la (…) Ministerul Cercetării şi Inovării - Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, documente false şi inexacte, atât în faza iniţială, la momentul depunerii cererii de finanţare, care a avut ca urmare încheierea contractului de finanţare nr.336 din data de 02 august 2011, având ca obiect implementarea Proiectului (…) intitulat „Platforma integrată SCADA pentru automatizarea proceselor din industria alimentară”, cât şi ulterior, la dosarele cererilor de rambursare (…), prin care a făcut dovada îndeplinirii unor cerinţe impuse şi, apoi, a realizării activităţilor prevăzute în proiect, faptă care a avut ca rezultat obţinerea, în mod injust, a finanţării nerambursabile în valoare totală de 559.270,42 lei (echivalentul a peste 100.000 euro).
• De asemenea, s-a reţinut că inculpatul (Hathazi Francisc Ioan - n.r.), în calitate de persoană nominalizată în echipa de implementare a Proiectului care a făcut obiectul contractului de finanţare nr.336 din data de 02 august 2011, privind implementarea Proiectului intitulat „Platforma integrată SCADA pentru automatizarea proceselor din industria alimentară”, de către societatea Hitech Automatizări SRL, cu intenţie, prin furnizarea unor documente, l-a ajutat pe inculpatul (Ştefănică Cristian Florian - n.r.) să obţină, în mod injust, finanţarea nerambursabilă în valoare totală de 559.270,42 lei (echivalentul a peste 100.000 euro)”, se arată în documentele dosarului.

Pedeapsa primită de doi polițiști de frontieră care au luat mită 5 kilograme de brânză. Decizia instanței în cazul șpăgarilor

Doi polițiști din Botoșani au primit o pedeapsă „atipică” pentru fapte de corupție. Întrucât au luat mită cinci kilograme de caș, judecătorii i-au obligat să dea înapoi banii pe...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...