Cum au „furat startul” doi judecători de la Înalta Curte și au interpretat decizia CCR pe tema prescripției înaintea tuturor colegilor MOTIVARE

Joi, 06 Octombrie 2022, ora 03:25
6769 citiri
Cum au „furat startul” doi judecători de la Înalta Curte și au interpretat decizia CCR pe tema prescripției înaintea tuturor colegilor MOTIVARE
Judecătorii din dosarul lui Augustin Bărăscu de la ONPM n-au mai așteptat reunirea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. FOTO: Ionuț Mureșan

Cu 25 de zile înainte ca magistrații de la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte să se reunească și să dezbată efectele deciziei CCR pe tema prescripției, colegii lor de la Secția Penală au dispus încetarea procesului în care fosta conducere de la Oficiul pentru Protecția Martorilor era judecată pentru deturnare de fonduri.

Este vorba despre fostul șef al ONPM, chestorul Augustin Bărăscu, și de alți 10 ofițeri din subordinea acestuia, achitați la fond pentru abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, dar condamnați la pedepse cu suspendare pentru deturnare de fonduri.

Pe data de 30 septembrie 2022, cei 11 foști ofițeri de la ONPM (în frunte cu Bărăscu - foto dreapta) au scăpat și de această ultimă acuzație, deoarece judecătorii de la ICCJ-Secția Penală au dispus încetarea procesului ca urmare a intervenției prescripției.

Reamintim că pe datele de 25 octombrie și 11 noiembrie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va dezbate problema aplicării deciziei CCR din data de 26 mai cu privire la prescripție.

Pe scurt, Curtea Constituțională a decis că prevederile art. 155 Cod Penal care reglementează întreruperea prescripției sunt neconstituționale. Asta pentru că o hotărâre din 2018 pronunțată tot de CCR constata nereguli cu privire la acest text de lege, fapt ignorat de Parlament până la data pronunțării celei de-a doua decizii. Astfel, judecătorii CCR au decis că în perioada 2018-2022 România nu a avut prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției.

Decizia CCR i-a determinat pe judecătorii din întreaga țară să suspende anumite procese și să sesizeze Înalta Curte cu o serie de întrebări legate de aplicarea acestei hotărâri.

Evident, judecătorii de la ICCJ care au soluționat dosarul lui Augustin Bărăscu nu erau ținuți în niciun fel de decizia colegilor lor din Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, așa cum nu este obligat să aștepte niciun judecător din țară.

De aceea, Ziare.com prezintă extrase din motivarea magistraților de la ICCJ, respectiv pasaje care se referă strict la încetarea procesului penal.

Motivarea ICCJ: După decizia CCR se aplică termenele generale de prescripție

Aceste extrase reflectă, bineînțeles, doar opinia celor doi magistrați din completul de apel, însă prefigurează cumva în ce fel vor fi purtate discuțiile în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:

  • Deşi întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnare de fonduri prevăzută de art. 307 alin. (1) C. pen., (…) respectiv cele ale complicităţii la această infracţiune, (…) Înalta Curte constată că a intervenit prescripţia răspunderii penale în cazul fiecărui inculpat, pentru următoarele considerente:
  • Întrucât în dreptul român normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial), acestea sunt supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din C. pen.
  • În consecinţă, având în vedere aspectele reţinute cu privire la efectele deciziilor Curţii Constituţionale, Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. în forma în vigoare ulterior Deciziei nr. 297/2018 (a cărei natură a fost stabilită prin Decizia nr. 358/2022) constituie lege penală mai favorabilă, ca efect al inexistenţei unui caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale cu consecinţa incidenţei exclusiv a termenelor generale de prescripţie prevăzute de art. 154 C. pen.
  • În raport cu perioada în care s-au desfăşurat activităţile infracţionale imputate inculpaţilor, Înalta Curte reţine că infracţiunea de deturnare de fonduri, în formă continuată, s-a epuizat cel mai târziu în luna noiembrie 2015.
  • Întrucât pedeapsa prevăzută de art. 307 alin. (1) C. pen. este închisoarea de la unu la 5 ani, conform art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul general al prescripţiei răspunderii penale pentru comiterea infracţiunii de deturnare de fonduri este de 5 ani.
  • Având în vedere că potrivit art. 154 alin. (2) C. pen. în cazul infracţiunilor continuate termenul de prescripţie a răspunderii penale curge de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, Înalta Curte reţine că termenul de 5 ani s-a împlinit în cursul lunii noiembrie 2020.
  • În consecinţă, în raport cu acuzaţia de comitere a infracţiunii de deturnare de fonduri prevăzută de art. 307 C. pen. şi respectiv, complicitate la comiterea acesteia, Înalta Curte urmează să dispună încetarea procesului penal în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii (…), constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale
  • În ceea ce priveşte celelalte infracţiuni de care inculpaţii au fost acuzaţi în cauză, Înalta Curte a procedat la verificarea incidenţei normelor privind împlinirea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, însă soluţia de încetare a procesului penal nu a fost dispusă fie întrucât acestea nu erau împlinite, fie ca urmare a priorităţii unor temeiuri de achitare dintre cele prevăzute de art. 16 alin. (1) C. proc. pen.”

Ofițerii de la ONPM, condamnați suspendare în primă instanță

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art. 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR, publicată în Monitorul Oficial.

Pe 19 ianuarie 2021, Augustin Adrian Bărăscu - chestor de poliție și fost director al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM) - a fost condamnat la 2 ani si 6 luni de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri în formă continuată, 26 de acte materiale.

Bărăscu a fost achitat pentru mai multe infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, obținerea ilegală de fonduri în formă continuată, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor.

Instanța de fond a condamnat mai mulți ofițeri din cadrul ONPM la pedepse de 2 ani și 6 luni cu suspendare, și a dat achitări în cazul altor oameni ai legii implicați în această cauză.

Cum s-a apărat Augustin Bărăscu în timpul procesului

„Conform acuzațiilor, suntem cei mai proști delapidatori: luam bani de la serviciu, ca să îi ducem tot la serviciu”, se apără Augustin Bărăscu de acuzațiile DNA.

Fostul director al ONPM spune că DNA îl acuză că a cumpărat, printre altele, calculatoare și imprimante din banii destinați protejării martorilor.

Bărăscu a explicat că așa a făcut, deoarece în legea de funcționare a ONPM nu este prevăzut în mod clar din ce fonduri pot fi achiziționate bunuri de strictă necesitate pentru desfășurarea activității Oficiului. În plus, potrivit aceleiași reglementări, ONPM răspunde în fața Ministrului de Interne, nu în fața Poliției Române (IGPR).

Augustin Bărăscu spune că bunurile pe care le-a achiziționat au rămas în dotarea Oficiului pentru Protecția Martorilor.

Fostul director ONPM Adrian Bărăscu a fost trimis în judecată, în data de 1 februarie 2016, de procurorii DNA, alături de alți comisari din cadrul ONPM, pentru abuz în serviciu și alte fapte asimilate corupției. Acuzațiile procurorilor sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu în formă continuată și influențare a declarațiilor.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul ONPM

„În perioada 2014 - noiembrie 2015, membrii grupului au acționat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor bănești necesare protecției martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție”, informează comunicatul DNA.

Potrivit sursei citate, din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, bunuri și servicii destinate înzestrării ONPM, precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante.

„În perioada 2014 - 2015, Adrian-Augustin Bărăscu, în calitate de ordonator terțiar de credite la ONPM, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a folosit documente și date inexacte menite să supradimensioneze cheltuielile viitoare, destinate protecției martorilor, și anume 938.180 lei. Acest lucru a condus la virarea sumei de 743.880 lei”, se arată în comunicat.

De asemenea, în perioada 2014 — noiembrie 2015, Adrian Bărăscu, cu ajutorul inculpaților:

  • Felicia Popa,
  • Ion Nanu,
  • Viorel Croitoriu,
  • Andreea Liță,
  • Răzvan Gheorghe,
  • Marcel Gomeajă,
  • Cristian Pintilescu
  • Aurel Lehăduș (ofițeri ONPM care au participat la întocmirea documentației aferente achizițiilor)

în mod repetat, a schimbat ilegal destinația sumei de 303.240,83 lei, alocate protecției martorilor, pentru înzestrarea sediului ONPM, precum și pentru dotarea funcționarilor din această instituție, în alte scopuri decât cele stabilite prin bugetul de stat.

„O parte din sumele de bani deturnate, în cuantum de 106.385,87 lei, au fost plătite furnizorilor, activitatea infracțională fiind întreruptă de controlul Poliției din 25 septembrie 2015, în urma căruia au fost suspendate procedurile de achiziție directă a unor produse și servicii, în valoare totală de 196.854,96 lei”, spun procurorii anticorupție.

Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
USR anunţă că, miercuri, un membru USR a fost agresat în timp ce strângea semnături în zona Lujerului din Sectorul 6, Bucureşti. ”Ieri, un membru USR a fost agresat în timp ce...
#prescriptie, #CCR, #motivare, #Inalta Curte de Casatie si Justitie, #protectia martorilor, #raspundere penala , #justitie