Bucurie mare pentru inculpații VIP: Între 2018 și 2022 nu a existat legislație pentru întreruperea prescripției MOTIVARE CCR

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR, publicată în Monitorul Oficial.

Mult-așteptata decizie a CCR din data de 26 mai 2022 pe tema neconstituționalității art. 155 Cod penal care reglementează întreruperea prescripției a apărut în Monitorul Oficial. Reamintim că CCR a constatat, în 2018, că dispozițiile art 155 nu sunt suficient de clare, iar prin decizie din 26 mai 2022, că legea nu a fost pusă în acord cu dispozițiile Curții.

Ziare.com prezintă paragrafele relevante din decizie, mai exact cele referitoare la perioada de timp care s-a scurs între aprile 2018 și mai 2022:

„Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.

Curtea constată că o astfel de consecință este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale și a pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative.

De asemenea, Curtea subliniază că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea observă că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art.154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale”, se arată în motivarea deciziei CCR din data de 26 mai 2022.

Cum se „traduce” decizia CCR pentru marile dosare de corupție

Surse judiciare au explicat pentru Ziare.com că fraza „fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale” – referitoare la perioada aprilie 2018 – mai 2022 – se referă la faptul că îm acest interval de timp legislația națională nu a avut prevederi pentru întreruperea prescripției, adică art 155 Cod penal.

Instituția prescripției este reglementată de art. 153 (dispoziții comune) și art. 154 (termenele de prescripție). Ele nu sunt afectate de decizia CCR din 2018 și nici de cea din 2022, astfel că prescripția „curge” în continuare.

Soarta unor inculpați VIP precum Elena Udrea, Ioana Băsescu, Sorin Blejnar, Lucian Duță, Adrian Mladin sau Tudor Pendiuc depinde de modul de interpretare a art. 155 Cod penal, adică de felul în care se calculează termenul de prescripție.

O vorbă de pe holurile instanțelor spune că „timpul trece întotdeauna în favoarea inculpatului” și așa s-ar putea explica, pe scurt, de ce ultima decizie a CCR pe această temă a stârnit atâta interes prin tribunale.

Cum într-un proces penal există întotdeauna acuzați și acuzatori, fiecare privește diferit chestiunea prescripției, dar aici intervine judecătorul. Problema se complică atunci când apar divergențe pe tema prescripției în cadrul puterilor în stat, care sunt trei: Executivă, Legislativă și Judecătorească.

La articolul 155 Cod penal, în primul aliniat, se arată: „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

În 2018, CCR a considerat că sintagma „oricărui act de procedură în cauză” este neclară și imprevizibilă.

Cum legea nu a fost modificată de atunci - și era treaba Parlamentului să o facă - CCR a decis, pe data de 26 mai 2022, că respectivul alinat este neconstituțional.

Motivarea pe larg a CCR poate fi citită aici:

Decizie Ccr Prescriptie by MuresanIonut

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...