Asul din mâneca DNA: Scandalul prescripției ajunge pe masa Curții de Justiție a Uniunii Europene EXCLUSIV

Decizia Curții Constituționale pe tema prescripției a ajuns pe masa magistraților de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care urmează să decidă dacă judecătorii români pot ignora sau nu deciziile instanței de control constituțional în măsura în care acestea creează, prin aplicare, un risc sistemic de impunere.

Un magistrat de la Judecătoria Bistrița a arătat că aplicarea deciziei CCR i-ar putea scăpa de pedepse pe toți infractorii, din numeroase motive ce țin de realitățile sistemului judiciar.

Judecătoarea Mălina Tebieș de la Judecătoria Bistrița a arătat că, în motivare, sistemul judiciar din România are o serie de probleme intrinseci (legate de durata procedurilor judiciare, a expertizelor, a numărului mare de dosare) precum și extrinseci (ce țin de lipsa acută de personal, lipsa digitalizării) care, coroborate, vor face ca toate cauzele în care termenul general de prescripție s-a împlinit să se închidă, indiferent de natura infracțiunilor.

„Contrar aparenţelor, Decizia Curţii Constituţionale nu va conduce la o accelerare a proceselor penale, ci la prelungirea lor întrucât îi va încuraja pe inculpaţi să temporizeze procedurile în speranţa intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Aplicarea Deciziei CCR ar conduce la un dezechilibru între drepturile inculpatului şi ale persoanei vătămate care riscă să afecteze caracterul just al procesului penal. În eventualitatea încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, persoana vătămată îşi va vedea neglijat dreptul la un proces echitabil şi nu va obţine aflarea adevărului”, arată judecătoarea în motivare.

Anunțul privind prima sesizare a procurorilor pentru CJUE pe tema prescripţiei, admisă de o instanță din România, a fost făcut de DNA luni, 9 ianuarie, în procesul lui Tudor Pendiuc.

Fostul primar al Piteștiului – condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 8 ani de pușcărie pentru luare de mită – e pe cale să scape „basma curată” pe mâna judecătorilor CCR.

DNA: „Toți trebuie să se aplece în fața principiului securității ordinii de drept”

DNA a cerut luni, de două ori, suspendarea a procesului lui Tudor Pendiuc până când judecătorii Curții de la Strasbourg se exprimă cu privire la riscurile aplicării ad litteram a deciziei CCR.

„Observați că de la momentul pronunțării deciziei CCR,instanțele au început să pronunțe decizii de încetarea a proceselor penale, iar cererea noastră are în vedere crearea unui risc sistemic de impunitate. Nu mai este un risc eventual, ci un risc probabil, nu doar pentru cauzele de corupţie sau spălare de bani, ci pentru toate infracțiunile în cazul cărora cercetarea penală sau cea judecătorească au avut aceeași durată. În această cauză avem, practic, întreg spectrul de infracțiuni de corupţie, comise la cel mai înalt nivel. Solicităm să aveți în vedere necesitatea unei decizii de sesizare a CJUE. Aplicarea deciziei CCR va avea ca efect invalidarea unei jurisprudențe de 4 ani legată de prescripția specială și înlăturarea autorității de lucru judecat în aceste cauze prin contestații în anulare. Principiul securității ordinii de drept este un principiu în fața căruia toți trebuie să se aplece!”, a arătat Elena Hach, reprezentanta DNA.

Judecătoarele Maria Cristina Cristea (președinte) și Cristina Grecu au respins cererea de sesizare a CJUE, astfel încât procuroarea a scos „asul din mânecă”: problema hotărârii CCR privind prescripția specială a ajuns deja pe masa judecătorilor europeni într-o altă cauză, care a fost deja suspendată la Judecătoria Bistrița, în așteptarea unei decizii de la Strasbourg.

Curtea de Apel București a respins, însă, și a doua solicitarea a DNA de suspendarea a procesului, astfel încât instanța se va pronunța definitiv în dosarul lui Tudor Pendiuc pe data de 9 martie.

Este de așteptat ca o pronunțare a CJUE să vină după un an sau doi, la fel ca în cazul Elenei Udrea. În Dosarul Gala Bute, CJUE a fost sesizată în 2019 pe chestiunea conflictului juridic dintre CCR și Înalta Curte iscat pe fondul așa-zisei constituiri nelegale a completurilor de magistrați.

În decembrie 2021, CJUE a arătat, în esență, că magistrații români pot ignora deciziile CCR în dosarele de corupţie și fraude cu fonduri europene în măsura în care aceste decizii crează „un risc sistemic de impunitate”.

De data acesta, CJUE are a răspunde la următoarea întrebare:

„,Dacă art. 3 alin 2 din Tratatul Uniunii Europene, art. 67 alin 1 din Tratatul Uniunii Europene, precum şi Decizia 2006/2009 trebuie interpretate în sensul că se opun unei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale potrivit căreia devin inaplicabile dispoziţiile interne care reglementează întreruperea cursului termenului de prescripţie a răspunderii penale, în măsura în care aplicarea acestei jurisprudenţe este de natură să creeze un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracţiuni, indiferent de natura acestora?”

Judecătoare: „Cetăţenii au dreptul de a trăi într-un climat de securitate şi justiţie”

Ziare.com prezintă extrase din motivarea judecătoarei Mălina Tebieș de la Secția Penală a Judecătoriei Bistrița, care pe data de 7 decembrie 2022 a admis sesizarea Parchetului și a dispus suspendarea cauzei până la pronunțarea CJUE:

• „Cele două elemente analizate prin coroborarea acestora- Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 și pasivitatea/inacţiunea legiuitorului de a pune de acord prin legiferare prevederile declarate neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei - în cazul tezei analizate de instanța de trimitere, conduc la crearea efectelor specifice adoptării unei veritabile amnistii deghizate al cărei fundament îl constituie existența unui termen general unic de prescripție a răspunderii penale, care curge în condițiile de la articolul 154 alineatele (2)-(4) din Codul penal.
• Termenul nu este supus și nu este susceptibil de întreruperea cursului și curgerea unui nou curs după întrerupere şi are vocaţia de a constitui o lege penală mai favorabilă.
• De termen beneficiază ori au vocația să beneficieze toți făptuitorii pentru infracțiunile care s-au comis până la 30 mai 2022, indiferent dacă procesele penale sunt pe rol sau au fost emise hotărâri judecătorești definitive în considerarea existenței și operării termenului de prescripție specială cu privire la infracțiuni referitor la care la data pronunțării era împlinit termenul unic de prescripție generală.
• Așadar, în cazul faptelor comise până în 30 mai 2022 ar opera exclusiv prescripția generală a răspunderii penale, privită ca termen unic independent de intermitența și natura actelor procedurale sau procesuale efectuate în cauză, care nu ar avea efect întreruptiv.
• Coexistența prescripției speciale și a celei generale în perioada dintre cele două decizii ale Curții Constituționale ar fi fictivă/iluzorie.
• Prescripția specială ar fi inaplicabilă și nu ar exista cazuri de întrerupere a cursului prescripției prevăzute de Codul penal, care să determine curgerea unui nou termen general de prescripție a răspunderii penale.
• Odată constatată îndeplinirea termenului general unic de prescripție a răspunderii penale, cu titlu de principiu, instanțele de judecată învestite pendinte cu judecarea acuzațiilor penale și organele de anchetă penală ar trebui să facă, de îndată, aplicarea articolului 16 alineatul 1 litera f) din Codul de procedură penală, în urma survenirii cauzei de încetare a procesului penal a intervenirii prescripției și să închidă procedurile judiciare.
• Mecanismul ar opera, fără excepții, în cazul oricăror fapte ce constituie infracțiuni, indiferent de natura şi gravitatea acestora, inclusiv asupra celor de fraudă și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniuni și corupție, referitor la care România și-a asumat obligații exprese și distinct reglementate de cadrul unional, cu privire la care Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în jurisprudența sa.
• În atare condiții, s-ar crea un mecanism efectiv de impunitate sistemică a oricăror fapte ce constituie infracțiuni, indiferent de felul, natura şi gravitatea acestora, prin închiderea procedurilor judiciare în dosarele penale în care nu s-a pronunțat ori nu se pronunță o hotărâre judecătorească în termenul de prescripție generală sau, după caz, prin redeschiderea unor procese penale în care s-au pronunțat hotărâri definitive deși, potrivit tezei analizate, era împlinit termenul de prescripție generală.
• În acest context, trebuie arătat că actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii, printre care figurează Decizia 2006/928, sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale la Uniune, în temeiul articolului 2 din Actul de aderare, și rămân în vigoare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Tratatul de aderare, până când sunt abrogate. Prin urmare, Decizia 2006/928 continuă să își producă efectele după data aderării României la Uniune atât timp cât nu a fost abrogată.
• Tratatele stabilesc aceeaşi lege pe întregul teritoriu al Uniunii, indiferent de graniţe, şi se aplică în toate elementele lor în fiecare stat membru. Un stat membru nu are competenţa de a aplica un regulament în mod incomplet sau de a selecta doar acele dispoziţii pe care le aprobă, ca modalitate de a asigura neaplicarea unui instrument cu privire la care statul respectiv s-a opus în momentul adoptării sau care este contrar interesului naţional perceput.
• Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii este un deziderat european, iar eşecul oricărui stat membru în respectarea acestui deziderat vulnerabilizează întreg spaţiul comunitar. Cetăţenii europeni au dreptul de a trăi într-un climat de securitate şi justiţie, ceea ce presupune că fiecare stat membru are obligaţia de a descoperi toate faptele prevăzute de legea penală şi de a-i trage la răspundere penală pe autorii acestora prin aplicarea de pedepse eficace şi disuasive”, se arată în motivarea Judecătoriei Bistrița.

Motivele pentru care vor scăpa toți infractorii, nu numai „gulerele albe”

Magistratul Mălina Tebieș observă că sistemul judiciar din România se confruntă cu o serie de probleme care, în cele mai multe situații, vor determina închiderea unor dosare automat, la împlinirea termenelor prevăzute de art. 145 Cod procedură penală, care reglementează prescripția generală.

• „În concret, cauzele penale vor trebui să fie soluţionate în interiorul termenului general de prescripţie, care este de 3 ani, 5 ani, 8 ani, 10 ani, respectiv 15 ani, în funcţie de natura şi cuantumul pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită. În cazul infracţiunilor comise de minori, aceste termene se înjumătăţesc.
• Pentru evaluarea existentei unui risc sistemic de impunitate, este necesar să se stabilească dacă sistemul judiciar românesc oferă suficiente garanţii cu privire la aspectul că procesele penale sunt într-atât de eficace încât ar putea fi soluţionate în interiorul termenelor amintite mai sus. (…)
• Ţinând seama de normele procesual penale şi de configuraţia sistemului judiciar, înjumătătirea de facto a termenului de prescripţie va putea conduce la prescrierea infracţiunilor. Împiedicând sancţionarea efectivă si disuasivă a făptuitorilor. Riscul de impunitate va deveni sistemic în cazul tuturor infracţiunilor, indiferent de natură ori complexitate, întrucât, după cum am arătat mai sus, există numeroase motive de ordin procedural, dar şi extrinseci procedurii penale, care pot conduce la prelungirea proceselor penale peste durata termenului general de prescripţie. Volumul ridicat de lucrări penale, coroborat cu lipsa de judecători, procurori şi poliţişti judiciari, exacerbează acest risc până la nivelul la care se pot crea grave tulburări pentru bunul mers al justiţiei penale.
• Depăşirea termenului general de prescripţie nu echivalează cu depăşirea unei termen rezonabil a procesului penal, atât timp cât actele procesuale sunt efectuate în mod ritmic, luând în calcul şi complexitatea cauzei.
• Mai mult, există numeroşi factori aliaţi în afara controlului organelor judiciare care, luaţi cumulat sau individual, afectează durata procesului penal, precum: momentul sesizării/constatării infracţiunii, conduita procesuală a părţilor, durata de efectuare a expertizelor şi constatărilor, durata de executare a dispoziţiilor prin intermediul instrumentelor de cooperare internaţională, durata necesară exercitării dreptului la apărare.
• Prin urmare, există un risc sistemic de impunitate în cazul infracţiunilor care fie au fost reclamate cu întârziere, fie necesită în probaţiune efectuarea unor expertize dc specialitate complexe, fie prezintă elemente de extraneitate care presupun utilizarea instrumentelor de cooperare internaţională şi nu numai”, se mai arată în motivare.

Anul 2023 va însemna finalul unor mega-procese de corupţie, unele dintre ele cu un epilog previzibil: încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripţiei.

Inculpații VIP pe care să scape pe baza deciziei CCR sunt, printre alții: Elena Udrea, Ioana Băsescu, Gabriel Oprea, Sorin Blejnar, Tudor Pendiuc, Nelu Iordache, Adrian Secureanu sau Adrian Mladin.

Anul trecut, pe data de 26 mai, Curtea Constituțională și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte au ajuns la concluzia că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripției în perioada 2018-2022, fapt de natură a afecta mii de dosare de corupţie.

Pedeapsa primită de doi polițiști de frontieră care au luat mită 5 kilograme de brânză. Decizia instanței în cazul șpăgarilor

Doi polițiști din Botoșani au primit o pedeapsă „atipică” pentru fapte de corupție. Întrucât au luat mită cinci kilograme de caș, judecătorii i-au obligat să dea înapoi banii pe...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...