Premiile GOPO ediția 2022. Ce pelicule au șanse la un trofeu?

Joi, 21 Aprilie 2022, ora 11:21 1978 citiri

Pe 3 mai voi fi la Premiile Gopo, pe care le aștept ca pe o întoarcere la normalitate, fiind primul eveniment mare, care se va ține exact ca înainte de pandemie, la TNB, în Sala Mare.

Anul acesta mizez pe Neidentificat, filmul lui George Bogdan Apetri. Cinci lung-metraje au fost nominalizate, iar în noaptea de 2 mai, voi ști dacă destinul se asortează cu preferințele mele. Cele cinci titluri s-au impus mai curând prin politica de PR, fiind vehiculate pe la toate evenimentele din anul trecut: Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (r. Radu Jude), Câmp de maci (r. Eugen Jebeleanu), Malmkrog (r. Cristi Puiu), Neidentificat (r. Bogdan George Apetri) și Otto Barbarul (r. Ruxandra Ghițescu).

S-a vorbit mult despre filmul lui Cristi Puiu, Malmkrog, care rămâne o glosare pe carte, în registrul anilor 80. De-a lungul poveștii vezi bine cum un om talentat (mai ales în construcția poveștii) caută scânteia și atât. Fascinația conversației, ideologiile la modă în anii 80 pot fi productive pentru artistul care acumulează. Privind filmul, am avut revelația că Puiu are nevoie să scrie un roman.

Deși în altă abordare, Babardeală… aduce tot un mesaj despre criza cinematografiei ca și filmul lui Puiu. Preocuparea pentru o nouă estetică este absolut normală, mai ales la un anumit grad de notorietate. Mesajul te izbește, generează oarecare empatie în zona neputinței artistului. În privința aceasta aș consemna două reguli pentru cei preocupați de manifeste literare: 1. Nu te poți întoarce la un moment clasic cu aceleași mijloace deja consumate. 2. Autorul trebuie să rămână cult, chiar și când scrie despre subcultură.

Dincolo de aceste reguli este improvizație și atât, iar sub apăsarea provizoratului și premiile își pierd din credibilitate și din valoare.

Despre Câmp de maci pot să spun că are o premisă bună. Mi-a plăcut ideea că un caracter de ficțiune contează pentru complexitatea reacțiilor și nu pentru a ilustra o categorie. Despre Otto am scris deja, un film bun, cu miză socială.

În schimb, Neidentificat, filmul lui George Bogdan Apetri, aduce o poveste, dar mai ales un personaj inedit. Fiind un policier în multe privințe convențional, ar fi putut să cadă repede fără actorul din rolul principal - Bogdan Farcaș.

De multă vreme n-am mai văzut un joc actoricesc atât de complex și pe asta a mizat și regizorul. Psihologic, în linia thriller-ului clasic, filmul câștigă la fiecare secvență prin transformarea personajului principal. Evoluția gradată, foarte greu de redat în film, e aici atât de convingătoare, încât treci cu vederea cele câteva mici derapaje ale poveștii. Personajul lui Apetri este un polițist psihopat (Florin), a cărui personalitate e construită ca un cub Rubik. De fiecare dată îți arată o față care te păcălește prin autenticitate. Crezi inițial că e un tip care n-are treabă acasă și vrea să fie eroul principal al secției lui. Îl vezi apoi ca pe unul dintre acei megalomani în stare de abuzuri numai pentru a-și vindeca un complex de inferioritate. În fine, e, de la un punct încolo - un sadic. Apoi doar un om stresat de o datorie la bancă. Pe toată această ascendență caracterologică îți bagă în creier singurătatea lui atât de mediocră, încât te aruncă în empatie. Rațional, te dezgustă și-l respingi, dar omenescul acestui personaj îți accentuează empatia. Tot ecranul se umple de fața lui, mâinile cu gesturi de fumător intelectual te obligă să stai alături de el. De la un punct încolo îți dai seama că e zărghit, dar chiar și-așa speri să te înșeli. După ce atitudinile care l-au umanizat se dovedesc doar calculate acțiuni ale planului său criminal încă mai păstrezi umbra stresului său pe care ești gata s-o crezi rudă cu propria-ți abulie. Spre deosebire de filmul lui Jude, unde înjurăturile par citite dintr-un manual de etică, în filmul lui Apetri totul este veridic, dar mai ales modul de construcție a personajului. De la agitația fără motiv, discursul urcă spre elaborarea tihnită a unui psihopat, într-un mod atât de natural, încât îți creează impresia unei familiarități incontestabile cu personajul - îl știi de mult timp, e vecinul, e colegul etc.

De altfel, cam toate personajele sunt bine jucate. Bănel (Dragoș Dumitru) e la fel de convingător. Sentimentele lui de ființă ultragiată trec dincolo de ecran.

Deși n-a fost nominalizat la prima categorie, și filmul Luca (r. Horațiu Mălăele) mi se pare remarcabil, iar Rodica Manache face un rol greu de uitat. Am mai reținut scurtmetrajul Prin oraș circulă scurte povești de dragoste (r. Carina Gabriela Dașoveanu), dar și documentarele Același vis (r. Vlad Petri) și În mijlocul meu, vocea (r. Andra Hera).

Cât privește nominalizările la film străin, aleg Adieu les cons / Adio, proștilor! (r. Albert Dupontel) pentru frumusețea epică, de fapt, pentru eleganța de-a menține simplitatea poveștii, în ciuda faptului că filmul recurge la un registru simbolic. Mi-a plăcut și Les traducteurs / Traducătorii (r. Régis Roinsard), dar efortul epic evident l-a tras ușor în spatele primului.

DOINA RUSTI a scris trilogia fanariota, compusa din Homeric (2019), Mata Vinerii (2017) si Manuscrisul fanariot (2015), dar si alte romane cu miza sociala puternica, apreciate de critica literara: Fantoma din moara (2008), Lizoanca (2009), Zogru (2006) s.a. Cel mai recent roman al sau este Paturi oculte (2020), urmat de un volum de povestiri: Ciudatenii amoroase din Bucurestiul fanariot (2022).

Traduse in peste 15 limbi, inclusiv in chineza, scrierile sale s-au bucurat de exegeze si de recenzii laudative in numeroase publicatii internationale. Printre cele mai recente traduceri se numara editia a doua a romanului L'omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).

Doina Rusti coordoneaza colectia Biblioteca de Proza Contemporana, la Editura Litera, este scenarista si tine cursuri de scriere creativa la Universitatea din Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News