Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, afirma ca anii 2015-2019 au fost "ani pierduti pentru modernizarea sistemului judiciar, ani de regres si partial ratati pentru dezvoltarea Justitiei".
Predoiu sustine ca doar 16-20% din masurile planificate acum 4 ani au fost realizate si considera ca "in 4 ani, Justitia trebuie sa ajunga din nou in topul increderii cetatenilor prin calitatea actului de justitie".
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, s-a intalnit, vineri, cu Nicoleta-Margareta Tint, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Corina Corbu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Gabriela Scutea, procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul reuniunii informale a Consiliului de Management Strategic (COMS).
Potrivit unui comunicat al Ministerului justitiei, agenda COMS a inclus aspecte de interes privind buna functionare a justitiei, precum:
- Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar si stadiul Planului de actiuni aferent;
- Combaterea coruptiei, crimei organizate, traficului de persoane si criminalitatii cibernetice;
- Obiectivele Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), Mecanismul European privind Statul de Drept (RoL) si stadiul acestora;
- Alte subiecte relevante pentru sistemul judiciar.
Participantii la reuniune au cazut, in general, de acord asupra problemelor trecute in revista si a deciziilor care se impun.
Conform sursei citate, in cadrul reuniunii s-au dezbatut in linii mari urmatoarele probleme si masuri:
1. Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 este nerealizata, existand mari intarzieri in indeplinirea Planului de actiune. Cauzele acestei situatii sunt complexe si tin atat de mediul judiciar, cat si de cel politico-legislativ. Modificarile legislative care au afectat independenta Justitiei au reprezentat una din cauzele importante ale stagnarii si regreselor. Inclusiv in prezent, initiative parlamentare incoerente, necorelate si formulate fara consultarea larga cu sistemul judiciar, de modificare a unor legi ale Justitiei sau a Codurilor penale pot crea grave perturbari in sistemul judiciar si buna functionare a Justitiei.
2. Sistemul judiciar sufera de probleme structurale si functionale acumulate in ultimii 2-3 ani, cu impact asupra calitatii actului de justitie si gradului de satisfactie a cetatenilor in legatura cu performanta sistemului judiciar. Persista unele probleme de logistica, cum ar fi, lipsa unui sediu adecvat si reprezentativ pentru ICCJ, iar lipsa unei strategii de resurse umane, a calibrarii stiintifice a schemei de personal si a hartii instantelor si parchetelor greveaza pe managementul de sistem si eficienta acestuia. Se simte nevoia acuta a cresterii calitatii pregatirii profesionale, a specializarii magistratilor, care sa conduca la jurisprudenta unitara si la judecati de calitate in termene previzibile si rezonabile.
3. Strategia si planul de actiune aferent, care vor fi aplicate incepand cu anul 2021, trebuie sa fie construite pe realitatile din teren si sa contina obiective realiste si fezabile.Fiecare institutie va reflecta asupra acestor masuri si va incepe un proces de consultare continua pentru structurarea unei strategii de dezvoltare a sistemului judiciar si a unui plan de actiune, proces de reflectie care sa includa si arhitectura institutionala si functionala a sistemului judiciar.
4. Legile justitiei si cele procedurale trebuie revizitate, pentru a atinge obiectivele indicate mai sus.
5. Problematica si obiectivele Mecanismului de Cooperare si Verificare raman esentiale in spectrul de modernizari necesare in sistemul judiciar si fiecare institutie le va urmari pana le va realiza. Ele se subsumeaza Mecanismului European privind Statul de Drept, valabil pentru toate Statele Membre ale UE.
6. Institutiile membre ale COMS vor coopera strans si loial pentru relansarea procesului de modernizari necesare sistemului judiciar, cresterea calitatii actului de justitie, apararea independentei justitiei si a magistratilor, combaterea infractionalitatii de toate tipurile, in special a crimei organizate, traficului de persoane, coruptiei la toate nivelurile, criminalitatii cibernetice si terorismului, adica acele fenomene criminologice care ameninta cele mai importante valori sociale, viata, sanatatea, integritatea fizica si patrimoniile materiale si culturale ale cetatenilor si institutiilor.
La finalul intalnirii, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu a afirmat ca anii 2015-2019 au fost ani pierduti pentru modernizarea sistemului judiciar, ani de regres si partial ratati pentru dezvoltarea Justitiei.
"Doar 16-20% din masurile planificate acum 4 ani au fost realizate. In multe privinte trebuie sa spunem "punct si de la capat", in altele trebuie eliminate stricaciuni, cum ar fi in planul independentei de caz a procurorilor, raspunderii magistratilor, sau eliminate anomalii structurale, cum ar fi SIIJ, dar si dezvoltate noi solutii, unele de structura a managementului de sistem si de instante si parchete, inclusiv in plan legislativ.
Este un proces migalos si va dura, va trebui sa facem in paralel mai multe lucruri simultan, sa gandim o strategie si un plan de actiuni realiste pentru etapa 2021-2024, sa initiem repararea si dezvoltarea cadrului legislativ al Justitiei, sa aducem la zi Codurile penale si civile, dupa caz, toate pe fondul unui dialog onest si franc intre institutiile cu atributii in Justitie, pe fondul unei cooperari loiale intre acestea.
Fara indoiala, partenerii nostri externi ne vor fi alaturi pentru sprijin in acest efort, contam pe acest sprijin. Parlamentul va avea un cuvant important, prin aprobarea legilor care vor cuprinde aceasta agenda innoita, dar, in aceasta faza, cel mai bun ajutor pe care il poate da consta in a nu modifica legi incidente fara consultarea prealabila larga cu sistemul judiciar si Ministerul Justitiei, cu asociatiile profesionale ale magistratilor si societatea civila. In 4 ani, Justitia trebuie sa ajunga din nou in topul increderii cetatenilor prin calitatea actului de justitie", a declarat Catalin Predoiu.
a.Strategia Competitivitatii... Vezi tot