Nepăsarea și corupția - rețeta care a făcut din România cea mai poluată țară din UE. Ioan Niculae, patronul Interagro, stăpânul deșeurilor toxice

Duminica, 26 Iunie 2022, ora 21:30
16685 citiri
Nepăsarea și corupția - rețeta care a făcut din România cea mai poluată țară din UE. Ioan Niculae, patronul Interagro, stăpânul deșeurilor toxice
Companiile lui Ioan Niculae au fost printre cele mai mari poluatoare din România

Continuăm povestea scandaloasă a depozitelor de deșeuri industriale periculoase care au făcut ca România să dețină tristul record de cea mai poluată țară din UE. (citește prima parte aici)

Din cele 39 de depozite neconforme, 23 conțin substanțe toxice dăunătoare sănătății și mediului, și ocupă în total o suprafață de 260 de hectare.

Toate depozitele cu reziduuri industriale toxice sunt rezultatul incompetenței și al corupției autorităților românești. Majoritatea fiind rezultatul unor privatizări dezastruoase, al hoției și al dezinteresul aleșilor față de sănătatea oamenilor și față de mediu.

Plumb

Uzina Neferal SA a fost construită de statul român în anii 60, și a fost așezată strategic lângă fabrica de acumulatori, în Pantelimon, județul Ilfov. Pentru că Neferal s-a ocupat în special de reciclarea deșeurilor de acumulatori auto, activitate foarte poluantă.

Aici s-au extras, din deșeurile metalice, plumb, cupru și aluminiu, până în anul 2012, când fabrica a intrat în insolvență.

Proprietarul uzinei a fost compania Metanef a vestitului Ștefan Mărginean. Ulterior, activele au fost preluate de Ekoinvest SRl, firmă care în anul 2015, a intrat și ea în insolvență, iar Neferal a fost declarată falimentată.

Ștefan Mărginean

1,6 hectare cu substanțe nocive rezultate din activitatea Neferal zac și acum în Pantelimon.

Romplumb SA Baia Mare a avut o istorie de peste o sută de ani și producea plumb decuprat sub formă de lingouri.

Încă de la înființare și până la închiderea sa în 2012, uzina a fost cea mai mare sursă de poluare din județul Maramureș.

Falimentul inevitabil al uzinei a urmat după închiderea minelor care asigurau materia primă și a anulării autorizațiilor de mediu.

Din păcate, Romplumb continuă să fie o bombă ecologică și în zilele noastre prin depozitul de deșeuri toxice care stâpânesc o suprafață de 1,2 hectare.

După închidere, fabrica a fost lăsată de izbeliște de statul român, care era și acționarul majoritar, fiind ținta hoților de fier vechi.

După mai multe încercări de vânzare a activelor rămase, Romplumb intră în patrimoniul firmei de comerț cu ridicata al deșeurilor, Exiteco SRL falimentată ulterior și ea.

Administratorul Exitceco, Daniel Cristian Boldor, a fost cercetat pentru spălare de bani în anul 2012, în calitate de acționar al unei alte firme.

Daniel Cristian Boldor

Rusul Goldovskiy

În județul Bacău există trei depozite cu deșeuri industrial periculoase. Unul aparține de Sofert SA, iar celelalte două de Rafinăria Dărămănești.

Rafinăria Dărămănești a fost privatizată prima oară în anul 2000. Atunci fusese cumpărată de compania lui Corneliu Iacubov, Imperial Oil. Trei ani mai târziu, rafinăria a fost falimentată.

În anul 2007, Dărămăneștiul este privatizat din nou în favoarea grupul Petrochemical Holding, din Austria și deținut de omul de afaceri rus Iakov Goldovskiy (care mai deținea și rafinăria RAFO Onești).

Iakov Goldoskiy

În 2008, activitatea rafinăriei a fost oprită, iar după cinci ani, au fost demontate și vândute instalațiile de producție și alte active, pentru plata datoriilor către furnizori și a lucrărilor de ecologizare obligatorii.

Și tot au rămas două depozite cu deșeuri periculoase cu o suprafață totală de 0,82 hectare.

Magnatul Niculae

Sofert SA este fostul Combinat de Îngrășăminte Chimice din Bacău. Acesta a fost privatizat în anul 1997 când FPS l-a vândut holdingului InterAgro, deținut de Ioan Niculae.

În contractual de privatizare se specifica obligația cumpărătorului de a realiza investiții de 256 de miliarde de lei vechi. Cea mai importantă sumă trebuia să fie direcționată în rezolvarea problemelor de mediu, investiție care nu s-a realizat niciodată.

După câțiva an, Sofert SA a intrat în insolvență și cea mai mare parte dintre active au fost înstrăinate, printr-un contract de dare în plată, pentru datorii către alte firme aparținând grupului InterAgro.

În 2006, combinatul, cu instalațiile sale funcționale, devine Amurco Bacău, iar Sofert SA a fost declarat falimentat.

Povestea combinatului s-a încheiat abia după opt ani, când a intrat în faliment și Amurco.

Principala moștenire a fostului combinat deținut de Ioan Niculae este un depozit de 16,02 hectare ticsit cu fosfogips, un deșeu foarte toxic rezultat în urma fabricării îngrășămintelor chimice.

La sfârșitul anului trecut, halda de fosogips a Sofert a fost trecută în domeniul public al statului, pentru a fi administrat de către Administrația Fondului pentru Mediu, în scopul efectuării lucrărilor de închidere și ecologizare.

Deșeuri toxice ascunse în alte deșeuri toxice

În județul Prahova sunt patru depozite cu deșeuri toxice deținute de trei rafinării.

Rafinaria Astra Romana SA Ploiesti deține un batal de gudroane acide, cu o suprafață 2,6 ha și o capacitate de 115 mii de metri cubi. Depozitul a fost protejat cu un ecran și cu dispozitive de monitorizare a calității apelor subterane.

Privatizată în anul 1997 în favoarea Holdingului Interagro, deţinut tot de către omul de afaceri Ioan Niculae, Rafinăria Astra avea să-l transforme pe Ioan Niculae în unul dintre cei mai bogaţi români.

Ioan Niculae

Însă, rafinăria a fost căpușată de mai multe persoane. Iar în anul 2014, având datorii enorme, a intrat în insolvență.

În 2015, Garda de Mediu a amendat clubul de fotbal Astra și firma New Century Development, controlată tot de Ioan Niculae, după ce s-a descoperit că în incinta rafinăriei se îngropau deșeuri toxice.

Atunci s-a aflat că New Century Development a fost implicată în afaceri cu importuri ilegale de deșeuri toxice care erau ascunse pe terenul rafinăriei.

Anul trecut, Consiliul Județean Prahova a demarat procedura de preluare a depozitului cu deșeuri periculoase în vederea ecologizării.

Însă, procedura este greoaie fiind nevoie de o modificare legislative avînd în vedere că rafinăria este în faliment. Obstacol greu de trecut de autorități în toate cazurile unde firmele care dețin depozite de deșeuri se află în faliment.

Același Ioan Niculae

În județul Teleorman, cea mai mare problemă din punct de vedere ecologic o reprezintă combinatul Turnu SA, din Turnu Măgurele.

52,2 hectare ocupă deșeurile industrial toxice rezultate din activitatea combinatului. Acestea au un impact deosebit de grav asupra mediului și al populației, iar în vecinătatea platformei chimice s-au constatat valori mari ale concentrației de anioni, cationi și metale grele (mangan, cadmiu).

În ceea ce privește deșeurile industriale, ponderea cea mai mare o deține cenușa de pirită, carbonatul de calciu și fosfogipsul.

Combinatul chimic Turnu SA a fost preluat în 2004 tot de Holdingul InterAgro al lui Ioan Niculae, care l-a redenumit Donau Chem.

În contractul de privatizare se stipula că obligațiile de mediu reveneau noului proprietar care nu a făcut nimic în acest sens. Donau Chem se află acum în faliment.

Probleme și la case mai mari

Rafinăria Vega Ploiești, al cărui acționar majoritar este Grupul Rompetrol, deține un batal cu gudroane acide, cu o suprafață de 10 hectare și o capacitate ocupată de 56 819 tone.

Batalul a fost folosit pentru depozitarea deșeurilor de la prelucrarea tițeiului timp de 60-70 ani, fără a se ține evidența cantitativă sau a categoriilor de deșeuri.

Conform angajamentelor sale de protecție a mediului, rafinăria Vega a inițiat un proces de ecologizare a batalelor preluate de către Grupul Rompetrol în urma privatizării din 1999. În acest sens, Rafinaria a încheiat un contract cu cu o firmă privată pentru ecologizarea depozitului de gudroane acide.

Haldele rafinăriei Vega

În luna martie a acestui an, procurorii DIICOT Ploiești au trimis în judecată un dosar privind operațiuni fictive de ecologizare în incinta rafinăriei Vega.

Bețe-n roate de la Stat

Cea de-a treia sursă de poluare din județul Prahova este Rafinăria Steaua Română.

Aceasta deține două depozite de deșeuri industriale periculoase. Cel mai mare, de 6 hectare și cu un volum de 80 de mii de metri cubi, conține gudroane acide și se află în zona Bucea.

Al doilea batal, tot de gudroane acide și cu un volum de 70 de mii de metri cubi se întinde în zona Turnătorie, pe o suprafață de 3,3 ha.

Termenul de ecologizare a depozitelor nocive ale Rafinăriei Steaua Româna a fost anul 2015.

În 1997, rafinăria este scoasă la privatizare fiind cumpărată de firma Omnimpex Chemicals SRL din București.

Începând cu anul 2008, rafinăria a început să aibă probleme cu lichiditățile, iar ANAF i-a dat lovitura de grație refuzând să-i ramburseze TVA-ul în valoare de 10 milioane de euro. Deși Steaua Română a câștigat procesul împotriva ANAF, nu a mai putut să-și revină și în anul 2014 a intrat în insolvență.

Vândută la bucată, Steaua Română a fost declarată falimentară anul trecut, iar firma Omnimpex Chemicals SRL a fost radiată.

Tot anul trecut, Consiliul Județean Prahova a demarat procedura de preluare și a acestor depozite cu deșeuri periculoase în vederea ecologizării.

Grecii fără daruri

Sometra SA din Compșa Mică, județul Sibiu, este singura companie producătoare de plumb, zinc și alte neferoase.

Din anul 1998, Sometra este controlată de compania grecească Mytilineos Holdings, care a sistat producția băgând fabrica în conservare în anul 2009.

Mult timp, Copșa Mică a fost nu doar cel mai poluat oraș din România, ci și cel mai poluat din Europa. Și asta, în cea mai mare măsură, din cauza Sometra SA.

Potrivit datelor Ministerului Mediului, solul din zona Copșa Mică este intens poluat pe o suprafață de circa 3.400 de hectare. Metalele grele au fost identificate și în pânza freatică și în plantele cultivate în zonă.

Dar cea mai critică arie o reprezintă halda de zgură rezultată în urma activității industriale de la Copșa Mica și care se întinde pe 19,6 hectare.

Prin contractul de privatizare, Grupul Mytilineos și-a luat angajamentul să investească în societate și în rezolvarea problemelor de mediu, peste 15 milioane de dolari, eşalonați pe 5 ani.

Deși aceste investiții nu au avut loc, Sometra a reușit să obțină autorizații de mediu valabile până anul viitor.

Acum patru ani, grecii au promis investiții de 40 de milioane dolari pentru a demara reciclarea zgurii acumulată pe platforma Sometra.

Potrivit obligațiilor de mediu asumate de Sometra, halda cu aproximativ patru milioane de tone de zgură trebuie prelucrată și eliminată până în anul 2032.

Alte gunoaie

Pe lângă aceste depozite cu deșeuri industriale periculoase, în România mai trebuie închise și alte „gropi”, cu deșeuri nepericuloase, și care fac și ele obiectul Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 2018.

Acestea sunt Saturn SA din Alba-Iulia (4,5 hectare), Carom SA din Onești, județul Bacău (10,4 ha), Celhart Donaris SA din Brăila (15,25 ha), Energo Tech SRL din Brașov (9,38 ha), SC Seomeș Dej din județul Cluj (15 ha), Elnav din Galați (0,55 ha), Ispat SIDEX tot din Galați (110,869 ha), Forever SRL Călan, județul Hunedoara (49,7 ha), Carbid Fox SA din județul Mureș (3,5 ha), SMR din județul Olt (5 ha) și Feral SA din Tulcea (4,73 ha).

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#poluare Romania , #industria