Trecute printr-un vot maraton de Camera Deputatilor, Legile Justitiei ar putea fi votate chiar luni in Senat

Dupa ce Legile Justitiei, modificate de Comisia Iordache, au trecut de Camera Deputatilor intr-o sedinta maraton si in pofida protestului USR, Senatul le-ar putea dezbate si vota chiar in sedinta de luni, dupa ce vor fi analizate amendamentele depuse.

Comisia speciala privind justitia condusa de deputatul social-democrat Florin Iordache se reuneste, luni, la ora 10:00, pentru a dezbate si vota amendamentele depuse de senatori la Legile Justitiei, dar si pentru a da un raport asupra acestora. Astfel, daca membrii comisiei vor adopta cele trei legi in sedinta de luni, acestea vor fi trimise spre dezbatere si vot la Senat, care este for decizional.

Vicepresedintele Senatului Adrian Tutuianu a declarat, dupa sedinta de marti a Biroului Permanent al Senatului, ca Legile Justitiei ar putea fi inscrise pe ordinea de zi a sedintei de luni sau de miercuri.

"Am avut o sedinta scurta de Birou Permanent al Senatului. Stiti foarte bine ca astazi s-au finalizat in cadrul comisiei speciale dezbaterile pe cele trei legi trimise spre reexaminare de presedinte, 303, 304, 317, din 2004, asa-numitele Legi ale justitiei. Ele vor intra in procedura de lucru de la Senat", a declarat vicepresedintele Senatului Adrian Tutuianu.

Totusi, Tutuianu a adaugat ca "nu e nicio graba" cu adoptarea legilor Justitiei.

Intr-o singura dimineata, marti, plenul Camerei Deputatilor a reusit sa voteze toate modificarile aduse celor trei Legi ale Justitiei, in pofida protestului Uniunii Salvati Romania, ai carei deputati au purtat tricouri insciptionate cu mesajul #FaraPenali.

Astfel, proiectul de lege pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara a fost adoptata cu 182 de voturi "pentru" si 91 "impotriva".

Proiectul de lege pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost adoptata cu 190 de voturi "pentru" si 98 "impotriva".

Proiectul de lege pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea si functionarea CSM a fost adoptata cu 189 de voturi "pentru" si 101 "impotriva".

PNL a anuntat, tot marti, la dezbaterile din plenul Camerei Deputatilor privind cele trei Legi ale Justitiei modificate de Comisia Iordache, ca va contesta la Curtea Constitutionala modul in care acestea au fost votate.

Cele mai importante modificari facute de Comisia Iordache

Presedintele, eliminat din procedura de numire a sefilor instantei supreme

La legea privind statutul magistratilor, 303/2004, s-a votat eliminarea presedintelui din procedura de numire sefilor instantei supreme, articolul fiind corelat cu o modificare adusa, luni, legii CSM.

"Alineatul (1) al articolului 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins: (1) Presedintele, vicepresedintii si presedintii de Sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani", este modificarea adusa legii 303.

Comisia speciala parlamentara pentru legile Justitiei a votat, luni, un articol la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit caruia CSM primeste atributiile de numire si revocare a conducerii ICCJ, iar presedintele Romaniei este eliminat din procedura.

"Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmatoarele atributii referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor: numeste si revoca din functie presedintel, vicepresedintii si presedintii de sectii ai Inaltei Curtei de Casatie si Justitie", potrivit formei adoptate de Comisie.

Comisia Iordache a redefinit eroarea judiciara. Inspectia Judiciara va avea rol decisiv pentru a stabili vinovatia magistratilor

Comisia speciala a redefinit eroarea judiciara in ceea ce priveste raspunderea magistratilor, stabilind ca exista eroare judiciara atunci cand magistratul, in exercitarea functiei, a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei.

Parlamentarii din Comisia speciala au stabilit ca statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care, chiar daca nu mai sunt in functie, si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Exista eroare judiciara atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei: a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei; sau prin incalcarea in mod vadit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice ori a produs neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, producand in acest mod o vatamare grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei., potrivit textului adoptat de comisie.

Personale vatamate se pot indrepta impotriva statului, reprezentat de Ministerul Finantelor.

"Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul", potrivit textului adoptat de comisie.

Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

In termen de 2 luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta de alin. (6), Ministerul Finantelor Publice va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta, potrivit procedurii prevazute de art. 741 din Legea 317/2004.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...