Trase la indigo, 10 august 2018 si mineriadele din 1990. Jandarmeria a actionat la ordin!

Un grup de timisoreni care au participat la protestele pentru apararea justitiei din 2017 - 2019, in fata Operei sau a Palatului Dicasterial (in care isi au sediul instantele timisene), s-au adunat marti, pe 10 august, la ora 19, in parcarea unui supermarket si au pornit intr-o caravana de masini prin Timisoara, purtand stegulete galbene pe care scria " Rezist - 10 august ".

Coloana de masini a fost incadrata de autovehicule ale politiei si jandarmeriei. Nu au fost incidente. S-a folosit aceasta forma inedita de protest pentru ca, in plina pandemie, a ramane fiecare in masina personala este cel mai sigur lucru. Iar modul de transmitere a mesajului este unul destul de eficient.

Un participant la protest spunea ca astfel de actiuni sunt menite sa mentina dosarul 10 august in atentia opiniei publice, tocmai pentru ca acesta sa nu dispara intr-un sertar la Parchet, unde ar putea ramane zeci de ani, pana cand o achitare a responsabililor de violentele jandarmeriei de acum doi ani nu ar mai revolta pe nimeni, pentru ca nimeni nu si-ar mai aduce aminte. "Este aceeasi abordare pe care am mai vazut-o si in alte dosare importante. Dosarul Revolutiei sau al Mineriadei din 1990. Dosarele sunt tergiversate pana cand fie obosim, fie nu mai ramane nimeni in viata ca sa protesteze." - spunea manifestantul.

Traseul a fost scurt si s-a incheiat in aceeasi parcare de supermarket, unde protestatarii au dat mana, pandemic, jandarmilor si politistilor care i-au insotit. S-au recunoscut reciproc: erau aceeasi protestatari si aceeasi jandarmi care se intalneau, in fiecare sambata seara, in Piata Operei, vreme de mai bine de doi ani, intre 2017 si 2019...

Am realizat ca niciodata, intr-un oras contestatar, in care s-au desfasurat, de-a lungul timpului, sute de proteste de strada, uneori cu zeci de mii de demonstranti, nu au existat interventii in forta ale jandarmeriei sau ale trupelor speciale. Ca organizator de mitinguri, am fost de mai multe ori la sediul jandarmeriei, unde mi s-a facut cate un instructaj. Nu stiu cum merg lucrurile acum, dar atunci cand obtineam acordul Consiliului local pentru o actiune de strada, eram imediat sunat de un ofiter de la jandarmerie, pentru acest clasic instructaj. Se mai face asa ceva acum? Face asa ceva jandarmeria de la Bucuresti? La jandarmerie prezentam o lista cu persoanele, din cadrul organizatorilor, care se ocupau de siguranta protestatarilor. Ei trebuia sa poarte semne distinctive, pentru a fi usor de reperat atat de demonstranti, cat si de fortele de ordine. In cazul in care existau persoane turbulente, acestea erau identificate de catre echipa de ordine a organizatorilor. Erau informati apoi jandarmii care, cu discretie si neagresiv, ii extrageau pe tubulenti.

Experienta actiunilor de strada din ultimii 30 de ani, la Timisoara, arata ca se poate si asa. Ca, fara ordine clare din partea superiorilor, jandarmii stiu ce trebuie facut in orice situatie, fara brutalitate. Jandarmii nu au devenit violenti, la Timisoara, nici atunci cand am manifestat chiar in fata Jandarmeiei, nemultumiti ca a fost ridicata o statuie a unui personaj controversat din Revolutie, seful Brigazii Trupelor de Securitate de la Timisoara, generalul Ion Bunoaica, in fata unitatii lor militare.

Atunci, dupa demonstratie, jandarmii timisoreni au retras statuia in incinta unitatii. Au dezvelit un bust al generalului Bunoaica si la Brasov, doar ca acolo l-au ridicat direct in incinta unitatii de jandarmi.

Protestul din 10 august 2018 nu a fost scapat de sub control, asa cum se lasa sa se inteleaga. Imi e destul de clar ca mitingul a fost deturnat de grupuri care aveau acest scop, sub protectia organelor de ordine. Atat de bine seamana ce s-a intamplat la 10 august 2018 cu actiunile violente din 13 iunie 1990 - atunci cand, asa cum rezulta din discutia inregistrata dintre ministrul de interne in functie, generalul Mihai Chitac, si seful IGP, generalul Ion Diamandescu, politia a dat foc unor autobuze (actiunea fiind pusa pe seama vandalismelor golanilor din Piata Universitatii, pentru a se justifica interventia in forta) -, incat puteai sa te astepti ca in zilele urmatoare din 2018, 11-12 august, sa vina, din nou, minerii.

Atat de bine seamana cele doua actiuni ale fortelor represive (ambele analizate in dosare separate de Sectia Parchetelor Militare de pe langa Parchetul General), incat e evident modul premeditat in care s-au derulat evenimentele si atunci, si acum, dupa 30 de ani. Generalul Mihai Chitac spunea, intr-un interogator, ca pe vremea aceea (prima jumatate a anului 1990) nu era prea clar ce va sa zica democratia si ca el executa ordinele venite de la Iliescu, fara sa puna prea multe intrebari. De pilda, in dosarul prin care se judeca expulzarea ilegala a lui Doru Braia, Mihai Chitac marturisea ca Ion Iliescu i-ar fi spus: "Scapa-ma de asta! ". Ceea ce Chitac a si facut. L-a aruncat, cu forta, peste granita. Nu a fost un ordin scris, ci mai mult o rugaminte telefonica. Era suficient pentru Chitac, obisnuit cu ordinele date de Nicolae Ceausescu.

Dar acum? Nici acum nu ne e clar ce va sa zica democratia? Dupa 30 de ani? Si, de data asta, in 2018, cine a expediat rugamintea telefonica? Revenind la protestul de la Timisoara, se mai nasc si altfel de intrebari. Este jandarmeria descentralizata? De ce la Timisoara jandarmii nu au fost prinsi niciodata intr-un astfel de scenariu? De ce nu a folosit Ion Iliescu jandarmii pentru a opri sutele de mitinguri indreptate impotriva sa, la Timisoara? Si, daca a dat, totusi, un telefon-rugaminte, de ce au fost evitate violentele de fiecare data?

Timp de doi ani, intre 2017 si 2019, protestatarii timisoreni si jandarmii s-au intalnit in oras, aproape in fiecare sambata seara. Uneori era frig si ningea, alteori ploua. Intalnirile nu au fost intotdeauna, daca ne gandim la vreme, placute. Sticla de ceai cald mergea de la unii la altii. Fara distantare sociala. Repetarea iesirilor "in oras", impreuna, a creat intre cele doua grupuri, indiscutabil, o legatura. Acum s-au vazut, din nou, dupa mult timp si multa izolare, in parcarea unui supermarket din oras. O intalnire nu tocmai romantica, dar cat se poate de nostalgica.

Florian Mihalcea este presedinte al Societatii TIMISOARA, initiator al Legii Lustratiei, co fondator al ziarului TIMISOARA (si fost redactor sef), fost corespondent BBC, Reuters', RFI, decorat de Ministerul Culturii din Franta cu Ordinul Artelor si Literelor in grad de cavaler.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...