Cum s-a schimbat vizibilitatea miniștrilor în luna iulie. Cine „riscă” să îi ia fața premierului Florin Cîțu

Premierul Florin Cîțu și vicepremierul Dan Barna se mențin pe primele două poziții din topul vizibilității, la fel ca în lunile anterioare, arată o analiză făcută pe luna iulie de Agenția de monitorizare Klarmedia. Pe următoarea poziție urmează ministrul Mediului Tanczos Barna, care a urcat de pe locul șapte pe locul trei, în contextul măsurilor luate în cazul atacurilor urșilor.

Premierul Florin Cîţu se menţine pe primul loc în topul vizibilităţii în luna iulie, cu 47,989 de referiri, mai multe decât în luna iunie, dar la mare distanţă de colegii săi de Cabinet, vârfurile fiind înregistrate în zilele de 8,28,9,20 iullie, când premierul a avut conferinţe de presă ample după şedinţe de Guvern, în care a vorbit despre relaxarea unor restricţii impuse în contextul pandemiei, pensii, cumulul pensiei cu salariul de la stat, desfiinţarea Secţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi măsurile luate de Executiv pentru a ajuta gospodăriile afectate de inundaţii din diferite localităţi.

Pe locul al doilea în topul vizibilităţii, în luna iulie, urcă vicepremierul Dan Barna, cu 8,353 de menţiuni în presa scrisă şi online, vârfurile fiind în zilele 26,23,27 iulie. Liderul USR PLUS a avut apariţii şi conferinţe de presă mai dese, de multe ori după Biroul Naţional al USR PLUS în care a vorbit despre includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, blocajul în coaliţie din cauza opiniilor divergente cu UDMR privind desfiinţarea SIIJ, când a precizat că ieşirea de la guvernare nu este o variantă deoarece românii trebuie reprezentaţi, lucru pentru care au votat USR PLUS şi anume pentru a duce lupta mai departe.

Pe locul al treilea îl găsim pe ministrul Mediului Tanczos Barna, care a urcat de pe locul al şaptelea din iunie, cu 6,341 de referiri în mass-media, vârfurile fiind în zilele de 22,2,27 iulie. Acesta a fost vizibil în problema prrevenirii şi combaterii atacurilor urşilor, în contextul ordonanţei de urgenţă a Guvernului care include măsuri în acest sens. El a vorbit şi despre problema furtului de lemn din păduri, dar şi despre programele Rabla Clasic şi Rabla Plus care vor fi suplimentate cu 400 de milioane lei în luna august. O altă temă abordată de ministrul Mediului a fost legată de deşeuri, de poluare şi de măsurile pe care le are în vedere instituţia pentru a controla acest fenomen.

Ministrul de Interne Lucian Bode urcă în top, cu 6,106 de menţiuni, cel mai recent subiect abordat de către liberal fiind proiectul pilot din Cluj-Napoca privind cărţile electronice de identitate, program care la prima zi de lansare a înregistrat 450 de solicitări de la oameni pentru acest tip de document. Bode a mai vorbit şi despre siguranţa rutieră, în condiţiile în care România se află în topul european la numărul de persoane decedate în accidente, cât şi despre faptul că masca de protecţie rămâne obligatorie şi după 1 august în spaţii închise.

Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, este la distanţă mică în top sub Lucian Bode, cu 6,101 de menţiuni în presă, în contextul accidentului între două trenuri de marfă săptămâna trecută, în triajul staţiei CF Feteşti, mecanicul trenului de marfă care a lovit o garnitură staţionată, în staţia Feteşti, fiind sub influenţa alcoolului. Premierul Florin Cîţu a sugerat ca directorul CFR să fie demis, însă Drulă a explicat că judecă activitatea celor din subordine după profesionalism şi eficienţă, iar evaluarea se face la rece, nu după o greşeală de moment sau după o declaraţie, "oricât de nefericită a fost”. Ministrul Transporturilor a adăugat că a cerut CFR Călători un raport dtaliat despre cum se pot îmbunătăţi procedurile în situaţii cum a fost cea cu trenul blocat mai multe ore lângă Bucureşti şi a transmis că îşi cere scuze pentru această situaţie.

Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu pierde câteva poziţii în topul vizibilităţii, având 5,540 în presă, iar subiectul principal abordat fiind deschiderea şcolilor, despre care el a spus că este în favoarea deschiderii lor cu prezenţă fizică pentru toţi elevii, fără scenarii de funcţionare. Ministrul a mai vorbit şi despre Evaluarea Naţională. De asemenea, acesta a solicitat recent universităţilor care, din 1990 şi până în prezent, au eliberat titluri de doctor să verifice tezele care au stat la baza acordării acestora, el anunţând că ministerul va acorda bani pentru această operaţiune. Cîmpeanu cere elaborarea unei strategii de prevenire şi combatere a plagiatului. Cererile sunt făcute în contextul în care, la finalul dezbaterii publice privind modificările propuse de minister privind regulamentul şi metodologiile după care funcţionează Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), cei implicaţi au propus ca schimbările să nu fie implementate.

Fostul ministru de Finanţe Alexandru Nazare, remaniat de Florin Cîţu, apare în top, după Sorin Cîmpeanu, cu 5,241 de menţiuni, vârfurile fiind în zilele de 8 şi 9 iulie. Pe 8 iulie acesta a transmis un mesaj de stabilitate şi continuitate, în special pentru investitori, care nu trebuie să interpreteze că ar exista în România vreo criză politică. „Trranziţia va fi foarte lină”, a apreciat el, explicând că politica României va fi aceeaşi pe pieţele externe.

Ministrul Sănătăţii Ioana Mihăilă are 5,072 de referiri în mass-media, pe 16, 19,20 iulie. Ea a vorbit despre tulpina Delta a coronavirusului care începe să devină dominantă, cât şi despre măsuri pentru încurajarea vaccinării populaţiei, cum ar fi vaccinarea oamenilor în ambulatorii sau acasă, de către medicul de familie, acordarea de bonuri de masă pentru cei care aleg să se vaccineze şi tombolele pentru cei vaccinaţi. Ministrul a mai spus, în interviul acordat News.ro, că gestionarea valului patru al pandemiei depinde de fiecare dintre noi, dacă alegem să ne vaccinăm, şi consideră că masca de protecţie şi distanţarea fizică vor fi în continuare necesare la reluarea cursurilor din toamnă.

Ministrul Justiţiei Stelian Ion urcă în top, cu 4,796 de referiri, comparativ cu 3.212 în iunie, subiectul principal abordat fiind cel a desfiinţării SIIJ, el menţionând că susţine proiectul în forma adoptată de Guvern. În contextul neînţelegerilor cu UDMR, ministrul a propus un amendament la proiectul de lege care prevede ca dosarele de corupţie privind magistraţii să treacă la DNA, dar, pentru a fi înlăturat riscul unor posibile presiuni asupra judecătorilor, aceştia să nu poată fi anchetaţi, dacă fac o solicitare în acest sens, de către procurorii de pe raza Curţii de Apel unde îşi desfăşoară activitatea. Tot în iulie, ministrul a abordat şi problema infracţiunilor comise împotriva minorilor, solicitând Grupului de lucru privind problematica victimelor infracţiunilor, constituit la nivelul Ministerului, să analizeze cu celeritate Raportul Inspecţiei Judiciare privind ”practica instanţelor de judecată şi a parchetelor de pe lângă acestea în investigarea şi soluţionarea cauzelor privind infracţiuni la viaţa sexuală cu victime minore" şi să propună măsuri care să remedieze neajunsurile semnalate. ”Minorii abuzaţi trec deja printr-o traumă imensă şi trebuie ajutaţi, în niciun caz ignoraţi sau înfieraţi”, a transmis ministrul Justiţiei.

Ministrul Muncii Raluca Turcan coboară câteva locuri în top, cu 3,806 de menţiuni, zilele de vârf în luna iulie fiind 26,27 şi 28 iulie. Cea mai discutată în presă a fost o gafă a acesteia când i-a urat „La mulţi ani!”, într-o postare pe Facebook, baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, colecţionar de artă şi fondator al muzeului din Sibiu care îi poartă numele, născut la 26 iulie 1721 şi decedat în 1803. Ulterior, ca urmare a ironiilor şi a comentariilor de pe reţeaua socială, ministrul şi-a editat postarea, renunţând la urare. Ea a revenit cu precizări şi explicat că în fiecare an, în 15 ianuarie, se spune „La mulţi ani” pentru a marca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea cade câteva locuri în topul vizibilităţii în luna iulie, cu 3,611 de menţiuni în mass-media. Pe lângă PNRR, Ghinea a anunţat că USR PLUS va discuta la un moment dat şi posibilitatea ieşirii de la guvernare a partidului, în cazul în care se schimbă ponderea de reprezentare în Guvern a formaţiunilor din coaliţie.

Eduard Novak, ministrul Tineretului şi Sportului, a urcat vertiginos în topul vizibilităţii în luna iulie, după afirmaţiile pe care le-a făcut la adresa Anei Maria Popescu, mediliată cu argint la Jocurile Olimpice din Tokyo. El a spus că Ana Maria Popescu nu ar fi luat medalia de aur la JO de la Tokyo nici dacă bugetul federaţiei de scrimă ar fi fost mai mare cu 5 milioane de lei. Sportiva a fost întâmpinată festiv când a revenit de la Tokyo, la Salonul Prezidenţial al Aeroporului Internaţional Henri Coandă, a refuzat să dea mâna cu Novak, şi a ţinut un discurs-manifest în favoarea sportivilor, în care i-a criticat pe ministrul Tineretului şi Sporturilor şi pe reprezentanţii presei. Ulterior, ministrul şi-a cerut scuze pentru declaraţia sa. În replică, Ana Maria Popescu i-a făcut urări ministrului Novak, cel care va concura la Jocurile Paralimpice: „Şi, DA, eu chiar îi doresc sportivului Eduard Novak să se întoarcă cu medalia de aur de la Jocurile Paralimpice Tokyo 2020!”.

Şi ministrul Agriculturii Adrian Oros a scăzut în topul vizibilităţii cu 2,136 de referiri în luna iulie, comparativ cu 2,341 de menţiuni în luna anterioară. Următoarele locuri, cu aproximativ 2.000 de menţiuni în presă, sunt ocupate de ministrul Economiei Cladiu Năsui, vicepremierul Kelemen Hunor, ministrul Energiei Virgil Popescu, ministrul Dezvoltării Cseke Attila, ministrul Apărării Nicolae Ciucă, ministrul de Externe Bogdan Aurescu, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, iar pe ultimul loc este şi în luna iulie ministrul Cercetării Ciprian Teleman.

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...