Raport: Tensiunile globale pot genera un conflict militar semnificativ. Cum sta Romania

Crizele din ultimul an au adus lumea mai aproape de un "conflict semnificativ", pe fondul tensiunilor dintre tari si amplificarii tendintelor nationaliste, arata raportul Conferintei pentru Securitate Munchen, notand ca Europa trebuie sa isi configureze viitorul in contextul diminuarii rolului SUA.

Potrivit raportului, lumea se afla mai aproape de un "conflict militar semnificativ", in contextul tensiunilor dintre SUA si Coreea de Nord si dintre NATO si Rusia, obiective din Europa numarandu-se printre potentialele tinte ale Moscovei.

"In ultimul an, lumea a ajuns mai aproape - mult mai aproape! - de un conflict militar semnificativ. Tensiunile dintre Coreea de Nord si Statele Unite s-au accentuat substantial, iar discursurile agresive ale ambelor parti au escaladat. Relatia dintre Arabia Saudita si Iran are o dinamica similara, manifestandu-se prin amplificarea instabilitatii regionale", afirma Wolfgang Ischinger, autorul Raportului privind Securitatea Munchen 2018.

Acesta spune ca probleme sunt si in Europa, unde tensiunile intre NATO si Rusia raman la cote inalte, iar razboiul din Ucraina continua.

"In plus, principalele acorduri privind controlul armamentului, precum Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF), risca sa fie anulate, in timp ce eforturile pentru limitarea curselor inarmarii in noi domenii, precum cel cibernetic, stagneaza.

Toate aceste lucruri au loc in contextul ascensiunii tendintelor nationaliste si nonliberale la nivel mondial, situatie care afecteaza unele dintre principiile esentiale ale ordinii internationale", subliniaza presedintele Conferintei pentru Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei in SUA si Marea Britanie, in raportul privind situatia geopolitica in 2018.

Wolfgang Ischinger apreciaza ca, in acest context, anumiti piloni de sustinere ai ordinii internationale se clatina.

"Evolutiile din ultimii ani au generat preocupari din ce in ce mai mari referitoare la stabilitatea asa-numitei ordini liberale internationale, un set de institutii si norme concepute dupa Al II-lea Razboi Mondial si configurate in principal de Statele Unite.

Ca sa fiu mai clar, conceptul ordinii internationale liberale a insemnat diverse lucruri pentru diverse persoane, modificandu-se considerabil de-a lungul timpului. Totusi, la modul general, acest concept include angajamentul in favoarea libertatii si drepturilor omului, institutii si reglementari internationale, ordine economica deschisa, elemente care au servit permanent drept fundament al ordinii internationale.

Cu toate acestea, in prezent, pilonii acestei ordini internationale care mult timp a fost un context existent au fost vizati de presiuni din ce in ce mai mari. In mod surprinzator, cele mai semnificative atacuri provin din surse nevazute. Dupa cum noteaza G. John Ikenberry, 'cel mai puternic stat din lume a inceput sa saboteze ordinea pe care a creat-o. O putere ostila de tip revizionist a intrat in scena, dar sta in Biroul Oval, inima lumii libere'.

Prin urmare, intrebarea este: asistam la erodarea sistemului sau chiar la distrugerea acestuia?

Insa criza ordinii liberale internationale nu a aparut peste noapte. In ultimii ani, lucru devenit mai clar din 2017, s-au multiplicat semnele de intrebare privind rolul Statelor Unite in sustinerea actualei ordini internationale.

Uniunea Europeana si-a revenit dupa criza zonei euro, dar mai are lucruri de facut pentru a deveni actor strategic global. Intre timp, China a devenit mai puternica si mai incisiva, la fel cum procedeaza, intr-o anumita masura, si Rusia.

Nationalismul este in ascensiune in multe tari. Autoritatea structurilor internationale este contestata in diverse moduri. Acorduri internationale esentiale - de la tratate privind controlul armamentului, precum Tratatul INF sau Carta Paris - sunt expuse riscurilor ori sunt subminate in mod substantial, in timp ce bugetele pentru aparare sunt suplimentate in diverse parti ale lumii, iar discursurile de amenintare devin un fapt obisnuit.

Se pare ca lumea devine mai putin liberala, mai putin organizata la nivel international, mai putin ordonata", precizeaza raportul.

Statele Unite si Marea Britanie ar putea imprima noi tendinte, in perioada urmatoare.

"Unii analisti care sustin o strategie a SUA de retinere afirma ca presedintele Donald Trump ii reprezinta pe cetatenii americani care in mod legitim s-au saturat ca tara lor sa fie, prin costuri semnificative, principalul gardian al ordinii internationale, in timp ce aliatii beneficiaza aproape gratis de aceasta situatie.

Cu toate acestea, abordarea lui Trump nu adera la o strategie de retinere, dat fiind ca el a intensificat eforturile in toate conflictele miliare in care sunt implicate Statele Unite. Trump nu tinde spre izolationism, ci spre unilateralism. (...) Trump este cel mai important simptom al unui curent mai amplu, dar nu este singurul.

Un nou tip de nationalism este in ascensiune in multe parti ale lumii. Insa politicile de tipul America pe primul loc si iesirea Marii Britanii din UE (Brexit) ar putea avea efectul benefic ca alti factori determinanti ai ordinii liberale vor incerca sa compenseze abordarea mai putin internationalista a anglo-saxonilor.

Dar cat de rapid pot proceda in acest sens chiar daca ar vrea? Canada, Germania, Franta sau Japonia - considerate frecvent ca fiind puteri de rang mediu care mentin angajamente si au mize in ordinea internationala axata pe norme - toate duc lipsa de capabilitatile materiale si de ambitia de a se implica.

Uniunea Europeana ar putea juca un rol de stabilizare in ordinea internationala de tip liberal, la fel ca alte grupuri de natiuni democratice liberale din zona Asia-Pacific. Totusi, se confrunta cu propriile disensiuni interne astfel ca sunt departe de ajungerea la un acord asupra unei ample strategii comune", explica Wolfgang Ischinger, amintind ca Angela Merkel, cancelarul Germaniei, remarca dupa intrevederea cu Donald Trump ca vremurile in care Europa se putea baza in totalitate pe altii "s-au incheiat, intr-o anumita masura", subliniind ca Europa trebuie sa isi asume "destinul propriu".

Situatia din zona Romaniei

"Zona Europei Centrale si de Est este in centrul unei dispute politice tensionate, in contextul in care multi oficiali din cadrul Uniunii Europene exprima preocupari privind regresele demcratice din aceasta regiune. (...) In pofida disensiunilor politice, cooperarea militara pe flancul estic al NATO a progresat", constata raportul, precizand ca au fost suplimentate efectivele militare ale Aliantei Nord-Atlantice in Polonia si in tarile baltice.

"Totusi, aceste batalioane NATO nu reprezinta capacitati substantiale de lupta si nu ar putea rezista unui atac extern semnificativ. In scopul consolidarii capabilitatilor de reactie rapida, NATO isi reconfigureaza structura de comanda militara. Subliniind ca nu vrea o noua cursa a inarmarii cu Rusia, Alianta Nord-Atlantica mentine strategia duala in relatia cu Moscova - prin disuasiune si dialog.

Insa erodarea instrumentelor negociate pentru controlul armamentului si mobilizarea de capacitati militare suplimentare risca sa conduca la deteriorarea situatiei securitatii in Europa", se arata in acelasi raport.

SUA si Rusia se acuza reciproc

Potrivit Statelor Unite, Rusia a dezvoltat, testat si instalat sisteme terestre pentru lansarea de rachete, incalcand Tratatul INF.

Rusia a respins acuzatiile si denunta instalarea elementelor antiracheta americane in Romania si Polonia, sustinand ca, desi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croaziera interzise prin Tratatul INF.

Presedintele rus, Vladimir Putin, a atras atentia ca, in cazul in care SUA vor decide retragerea din Tratatul INF, reactia Rusiei va fi "imediata si reciproca", aminteste raportul, observand ca obiective din Europa sunt "potentiale tinte" ale Moscovei in cazul unui conflict.

Uniunea Europeana incepe sa adopte politici comune de aparare

"Incertitudinea referitoare la relatia transatlantica, iesirea Marii Britanii, disensiunile semnificative intre statele membre (mai ales privind imigratia) si inrautatirea situatiei la frontiere: aceste probleme ale Uniunii Europene au facut ca inceputul anului 2017 sa para umbrit.

Cele mai multe dintre aceste provocari continua sa afecteze UE in prezent, dar exista mai mult decat o simpla raza de speranta: cresterea economica este stabila si neasteptat de mare, parti ale proiectului de integrare europeana au fost relansate, iar opinia publica in sensul integrarii este din ce in ce mai favorabila.

In ultimul an, Uniunea Europeana si statele membre au manifestat vointa si au adoptat decizii concrete privind integrarea in domeniul apararii. 25 de state membre au stabilit sa lanseze proiectul Cooperarii Structurate Permanente (PESCO) in domeniul apararii - un proces care permite grupurilor de state membre sa avanseze in sensul aprofundarii integrarii si consolidarii cooperarii in domeniul apararii in cadrul Uniunii Europene.

Federica Mogherini, Inaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe si Politici de Securitate, a evocat un 'moment istoric pentru apararea europeana'", observa Raportul privind Securitatea Munchen 2018.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Drulă critică eșecul coaliției PSD-PNL: „Nu e inevitabil să fim conduși de neterminați și șpăgari. Economia României gâfâie”

Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR acuză liderii coaliţiei PSD-PNL că au blocat Guvernul României timp de 16 ore, timp în care au făcut negocieri politice fără niciun rezultat...