Prioritatile ciudate ale parlamentarilor de la inceputul mandatului: Ziua martisorului, colindului si a familiilor mari

De la inceputul sesiunii parlamentare, cu toate ca multe dintre reformele promise de catre coalitia de guvernare asteapta sa iasa de la sertar, parlamentarii si-au facut timp sa se ocupe de anumite legi cel putin bizare.

Una dintre initiative este un proiect care prevede instituirea pe 1 martie a "Zilei Martisorului" ca si sarbatoare nationala, pentru oficializarea, punerea in valoare si promovarea unei sarbatori populare romanesti ancestrale incluse in patrimoniul universal in 2017. Depusa in 2019 de catre deputatul PSD Adrian Solomon, initiativa se afla in prezent la comisia pentru cultura, dupa care ar putea intra la vot final in Camera Deputatilor.

"Se instituie ziua de 1 martie- Ziua Martisorului, ca zi de sarbatoare nationala. Ziua Martisorului poate fi marcata de catre autoritatile publice centrale si locale si de celelalte institutii ale statului, de catre societatea civila si persoane fizice si juridice de drept public ori privat, prin organizarea si/sau participarea, in tara si peste hotare, la programe si manifestari educative, de voluntariat, cu caracter social, cultural, artistic sau stiintific, dedicate acestei sarbatori nationale, luand in considerare combinatia culorilor alba si rosie drept culori specifice ale zilei.

Autoritatile administratiei centrale si locale pot acorda sprijin logistic si pot aloca fonduri din bugetere proprii in vederea organizarii si deluralii in bune conditii a manifestarilor prevazute la art 2 in limita alocatiilor bugetare aprobate", sublinia social-democratul in proiectul de lege.

Sarbatorirea colindului romanesc, pe masa presedintelui

O initiativa mai putin obisnuita a fost depusa si de catre PNL, vizavi de instituirea perioade 6 - 31 decembrie ca perioada oficiala a sarbatoririi colindului romanesc. Legea a trecut deja de la finalul lunii mai de votul Parlamentului iar in prezent se afla la presedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Dintre cei 309 deputati prezenti la vot, 255 au votat "pentru", 8 "impotriva", 42, marea majoritate din partea USR-PLUS, s-au abtinut.

"Colinda a aparut pe teritoriul nostru in perioada anterioara crestinismului, ca un ritual sacru de chemare al soarelui, reprezentand o serie de urmari de bine si integrat in mod armonios in practicile religioase pe care le gasim astazi in unitatile de cult. Colindul pastreaza deopotriva traditia si promovarea identitatii regionale si locale, reprezentand expresii ale artei cuvantului, expresii si practici muzicale si coregrafice", se arata in expunerea de motive ale parlamentarilor.

AUR voteaza impotriva propriilor initiative

Aflati pentru prima oara in Parlament, alesii AUR au avut si ei mai multe initiative bizare, la una dintre ele acestia votand chiar impotriva propriului proiect. AUR a declarat de-a lungul vremii de mai multe ori ca nu au nevoie de subventia pentru partide de la Autoritatea Electorala Permanenta (AEP), si au subliniat ca vor depune un proiect de lege pentru eliminarea lor. In februarie, formatiunea a depus o initiativa in acest sens, motivand ca banii alocati partidelor ar trebui dirijati catre sistemul de sanatate.

"Este inacceptabil sa vedem cum impozitele si taxele romanilor sunt utilizate pentru intretinerea clientelei politice a partidelor. Prin urmare, initiativa de fata abroga prevederile legale prin care statul subventioneaza partidele politice, urmand ca sumele economisite sa fie utilizate in scop social, ca prima destinatie fiind recomandata infrastructura din domeniul sanatatii, acolo unde romanii mor in spitale care duc lipsa de investitii", se arata in proiectul AUR.

Cu toate astea, in momentul votului, pe 2 februarie, co-presedintele AUR Claudiu Tarziu, presedintele Senatului AUR Sorin Lavric si Rodica Boanca au votat alaturi de PNL, USR-PLUS, PSD si UDMR pentru respingerea initiativei.

O alta initiativa ciudata din partea AUR a fost sarbatorirea pe 28 octombrie a "Zilei nationale a familiilor numeroase".

"Familiile numeroase contribuie la dezvoltarea echilibrata a tarii, la sustinerea natalitatii si redresarea demografica a oricarui stat, ocupandu-se de ingrijirea si educarea viitoarelor generatii de forta de munca. Ele trebuie sa beneficieze de recunoastere sociala oficiala si de o politica de sprijin adecvata, astfel incat accesul lor la bunuri si servicii sa fie imbunatatit si sa nu fie discriminate ori dezavantajate in raport cu celelalte familii mai mici", arata Antonio Andrusceac, principalul initiator al legii, in expunerea de motive.

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...