Problemele pe care le ridica schimbarea Constitutiei - Interviu

Colaborator:Razvan Munteanu
Marti, 03 August 2021, ora 01:077767 citiri
Problemele pe care le ridica schimbarea Constitutiei - Interviu
Foto: Ziare.com

Actuala Constitutie trebuie modificata pentru ca exista neclaritati in ceea ce priveste regimul institutiilor statului, paralelisme, suprapuneri, care au iesit si mai mult la iveala ca urmare a conflictelor politice, sustine Marius Vacarelu, specialist in drept public, stiinte administrative si geopolitica.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, profesorul universitar a realizat o radiografie privind calitatea clasei politice si implicatiile asupra procesului de schimbare privind Constitutia Romaniei.

Marius Vacarelu a declarat ca nu crede ca schimbarea Constitutiei se va realiza pana la sfarsitul anului 2013 pentru ca, spune el, "toate partidele urmaresc sa obtina puterea prin controlul institutiilor".

"Vor calcula perioada in care vor putea exercita un control cat mai mare si vor observa ca acest moment nu este inca foarte sigur, pentru ca poate fi foarte redus ca timp, pana in 2014 - odata cu alegerile prezidentiale, fie pana in 2016 - cand se va alege un nou Parlament", a declarat Marius Vacarelu pentru Ziare.com.

De ce este necesara schimbarea actualei Constitutii?

Pentru ca exista neclaritati in ceea ce priveste regimul institutiilor statului, exista foarte multe paralelisme, suprapuneri, care au iesit si mai mult la iveala ca urmare a conflictelor politice derulate din 2007 pana in prezent. Aceste hibe existau de mult timp, insa - paradoxal - tocmai calitatea din ce in ce mai redusa a clasei politice a reusit sa le evidentieze.

In momentul in care am fost pusi in astfel de situatii, nu am stiut ce sa raspundem, am improvizat mereu si bineinteles ca nu am gasit cea mai buna solutie pentru stat si societate. Este bine acum ca toti sunt de acord privind schimbarea Constitutiei, insa opinia mea ferma este ca nu se va realiza pana la sfarsitul anului 2013.

Ati spus ca nu credeti ca se va schimba Constitutia pana la sfarsitul anului. Care este motivul?

In primul rand, este greu de crezut ca se va ajunge atat de repede la un text comun si acest lucru este evident deoarece, in ciuda retoricii linistitoare, toate partidele urmaresc sa obtina puterea prin controlul institutiilor.

Vor calcula perioada in care vor putea exercita un control cat mai mare si vor observa ca acest moment nu este inca foarte sigur, pentru ca poate fi foarte redus ca timp, pana in 2014 - odata cu alegerile prezidentiale, fie pana in 2016 - cand se va alege un nou Parlament. Aceasta tabla a impartirii puterii reprezinta un dialog dur si cu miza prea mare si, in consecinta, nu poate fi atat de usor finalizat.

Cum comentati faptul ca aceste comisii, inclusiv cea a Parlamentului, nu au cerut consilierea expertilor in dreptul constitutional?

Este o greseala imensa, cu consecinte foarte grave! Mai mult, pe langa faptul ca nu au cerut sprijin expertilor, in cadrul comisiei din Parlament exista o singura persoana calificata si recunoscuta in drept public, dar nu in drept constitutional, ci in ramura dreptului financiar.

In rest, nu prea sunt specialisti si de aici ne gandim la doua lucruri: incompetenta celor care sunt in Parlament in momentul de fata, lucru care este cauzat de faptul ca partidele selecteaza candidatii doar pe baza avantajelor materiale, iar mai apoi o lipsa de cultura juridica, politica si administrativa a acestora.

Sa ne gandim ca ne aflam intr-o societate in care piramida valorilor s-a rasturnat, spre exemplu femeia este apreciata acum mai ales dupa cat este de dezbracata, nu pe baza altor criterii. Politicianul la randul sau este apreciat daca tipa mai tare, nicidecum daca are o gandire logica, iar prezenta unor experti pur si simplu i-ar complexa pe oamenii politici.

O a doua cauza ar fi faptul ca expertii in drept le-ar putea pune frane in jocul lor pentru obtinerea puterii. Nu poti exprima in fata unui profesionist al dreptului ca anumite idei sunt conforme cu principiile dreptului, chiar daca sunt conforme cu principiile exercitarii puterii. Un specialist adevarat are onoare si va formula critici intemeiate, greu de depasit, care ii desfiinteaza temeiurile actiunii dorite de omul politic, pozitia acestuia fiind astfel delegitimata.

Or, omul politic nu ar mai avea argumente ca sa-si impuna pozitia si asta l-ar arunca in ridicol. Ei sunt constienti de carentele lor si de aceea, pentru a preintampina cat mai mult din valul de critici ce va veni, au preferat sa elimine specialistii in drept public din acest demers necesar, denumit revizuirea Constitutiei.

Cum comentati totodata lipsa de transparenta a modului in care au fost stabilite tezele de la care au pornit dezbaterile in forumul constitutional?

In primul rand, ma vad nevoit sa reatrag atentia asupra lipsei lor de competenta privind problemele care trebuie solutionate. Eu nu am auzit de multi dintre membrii comisiei Parlamentului, nu le-am gasit un articol scris in care sa le identific viziunea asupra statului, ideologia etc. Apoi nu exista coerenta, tocmai datorita lipsei de specialisti in cadrul partidelor.

Nu trebuie sa ne miram de ce legile sunt proaste, atat timp cat partidele nu atrag oameni de calitate in echipele lor de gestionare a problemelor tarii.

Transparenta nu inseamna numai sa arati ce faci, ci si sa spui de ce faci acest lucru. Asa se intampla si cu alte legi sau proiecte care sunt incarcate pe site, dar la care clasa politica nu asculta parerea specialistilor. Retin cateodata 2-3 observatii, care vin din partea unui ONG care de fapt este "prietenul lor" si atat.

Transparenta reala nu exista deloc in ceea ce priveste deciziile legislative, pentru ca acestea nu se dezbat cu expertii si mai ales cu universitatile, unde sunt cei mai multi specialisti in drept. Si nici judecatorii nu sunt cautati, desi ei vor avea apoi de solutionat litigiile care vor aparea, in baza unor norme neclare, incomplete sau proaste.

Sustineti asadar ca avem o clasa politica slaba si intalnim o lupta pentru castigarea puterii in proiectul schimbarii actualei Constitutii. Se pot prefigura astfel vulnerabilitati si riscuri la adresa securitatii nationale?

Evident ca da. Se pot naste tensiuni sociale, tocmai din aceasta cauza oamenii trebuie invatati ca discutiile privind soarta unui stat se iau calm, "la rece", cum se spune. Exista apoi capitaluri si investitii care se pierd ca urmare a luptei politice, a instabilitatii pe care un nivel prea ridicat al acesteia il aduce, crescand astfel raul economic suprem: saracia.

Daca nerespectarea statului de drept si a cerintelor sale este raul suprem, la nivel general, raul economic suprem este un risc particular, dar la fel de periculos.

Cand omul este sarac, nu poate gandi limpede, el cauta de mancare si de aceea este mai predispus catre violenta verbala sau fizica, deoarece este mai vulnerabil la orice mesaj care ii exploateaza starea de saracie, facandul cumva "sa ia atitudine".

Ciclul economic actual - unul negativ, pe fond - va afecta toate statele lumii cel putin pana in 2016, ceea ce ne obliga sa facem si mai mult sa pastram calmul la nivelul societatii, deoarece pe langa munca indarjita, este nevoie si de un acces mai ieftin la capital.

Partidul National Liberal a propus pentru discutie schimbarea si realizarea atributiilor CSAT. Cum comentati aceasta situatie?

PNL mai are foarte mult de lucru la capitolul coerenta constitutionala si legislativa, iar aici se vede foarte clar acest aspect. Chiar este necesar sa discutam despre modificarea atributiilor CSAT?

Conform dispozitiilor constitutionale, articolul 119 arata ca CSAT organizeaza si desfasoara unitar activitatile care privesc apararea nationala si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si actiuni de mentinere a pacii. Si ma intreb acum, care este problema cu acest articol?

Trebuie sa intelegem ca avem nevoie de un organism central de conducere si coordonare a actiunilor acestor structuri, deoarece Armata nu are aceleasi atributii ca si Jandarmeria, iar Politia nu are la randul sau atributiile Jandarmeriei.

Ca urmare a experientei pe care o aveti in acest domeniu, ce forma de guvernamant considerati ca este potrivita pentru Romania de astazi?

Pentru Romania este mai bine sa ramana republica, insa eu sunt adeptul unui sistem prezidential pur, cu cateva modificari de substanta a intregului sistem politic. Astfel, atat mandatul presedintelui, cat si cel al Parlamentului sa dureze 7 sau 9 ani, cu interdictia exercitarii mai mult de un mandat atat pentru presedinte, cat si pentru parlamentari.

Cele doua functii nu sunt privilegii ale acestora impotriva cetatenilor, ci maxima incredere si onoare care le pot fi conferite prin vot si nu sunt perene - asta, mai ales pentru parlamentari.

Asa am elimina dualitatea dintre functiile presedinte - prim-ministru, deoarece simpla existenta a acestor doua functii naste competitia, fie si numai la nivel de imagine si perceptie publica si de aici si posibilele conflicte. Or, daca la functia de sef al statului nu se poate renunta, la cea de prim-ministru da.

Evident, trebuie stabilite garantii puternice pentru restrictionarea depasirii cadrului legal atat de presedinte, cat si de catre Parlament. Iar aceasta limita este data doar de trei lucruri: norme constitutionale clare si coerente, intarirea statului de drept, precum si cresterea calitatii actului educational in scoli, licee si universitati, mai ales in sensul impunerii moralei in viata fiecarui cetatean si a fiecarei institutii.

Marius Vacarelu este specialist in drept public, stiinte administrative si geopolitica, cadru didactic la SNSPA si autor al mai multe carti si articole pe aceste problematici, publicate si sustinute in Marea Britanie, Franta, Cehia, Polonia si Rusia.