Protectia mediului, subiect aproape inexistent pe agenda partidelor din Romania

Mandatul lui Joe Biden ar putea reduce incalzirea globala cu aproximativ 0,1C, conform unei analize realizate de Climate Action Tracker si preluata de cotidianul britanic, the Guardian. Obiectivul de a reduce la zero emisiile nete de carbon pana in 2050 precum si investitiile de 1700 miliarde de dolari promise de Biden pentru redresarea ecologica ar reduce emisiile din SUA in urmatorii 30 de ani cu aproximativ 75 de gigatone de CO2 echivalent, conform expertilor.

Paul Bledsoe, fost consilier al lui Bill Clinton pe teme de mediu, a declarat pentru the Guardian ca Biden ar putea impulsiona si alte tari sa ia masuri pentru atingerea obiectivului zero emisii nete de carbon. Expertul e de parere ca Biden va avea o agenda climatica internationala extraordinar de ambitioasa si ca va incearca sa recupereze timpul pierdut in ultimii patru ani si sa previna destabilizarea climei.

Nu doar peste ocean politicienii se preocupa de protectia mediului. Presedintele Comisiei Europene a lansat in 2019 Pactul ecologic european care vine cu solutii pentru rezolvarea problemelor climatice si de mediu in UE. Politicile europene in domeniile energiei, transporturilor, agriculturii si in sectoarele industriale precum cele ale siderurgiei, cimentului, textilelor si produselor chimice, vor fi modificate astfel incat sa determine reducerea emisiilor de carbon. UE isi propune prin acest pact sa elimine gazele cu efect de sera pana in 2050.

La noi e liniste si pace pe aceasta tema. Preocuparile sunt altele. Partidul de guvernamant nici nu s-a sinchisit sa scrie un program de guvernare 2021-2024. In definitiv, "merita" sa fie votati fara sa stim ce vor face in mandatul viitor. In acelasi timp, programul de relansare economica lansat in vara e cel mai aproape de un program electoral. Insa, conform Confederatiei Patronale Concordia, Planul PNL nu este corelat suficient cu tranzitia la o economie durabila si obiectivele UE privind reducerea emisiilor de carbon. Confederatia observa inclusiv lipsa unei initiative pentru utilizarea eficienta a resurselor necesara pentru trecerea la o economie circulara. Asteptam sa vedem daca PNL chiar va veni cu masuri concrete pe mediu in campania electorala, din care au mai ramas mai putin de 30 de zile.

PSD a lansat deja un program de guvernare. Desi nu exista un capitol dedicat mediului, se regasesc masuri in concordanta cu dezideratele Pactului ecologic european, dar si cu o tranzitie spre economia verde, precum: digitalizarea marilor sistemelor publice, granturi pentru companii pentru soft de e-commerce, alocari sau imprumuturi din fonduri UE (Planul de redresare si rezilienta) sau din Trezorerie in Fondul national de dezvoltare locala pentru salubrizare si apa-canalizare. Este prevazut si un program de sprijin pentru industria auto, mai exact un buget de 1,5 miliarde de lei anual pentru Rabla Clasic si 300 de milioane de lei pentru programul Rabla Plus, in timp ce un alt program dedicat industriei de electrocasnice, denumit Programul Rabla pentru Electrocasnice, ar beneficia de alocarea unui buget de 500 de milioane de lei anual. Programul PSD include si o schema de retehnologizare a companiilor locale care acorda punctaj suplimentar industriilor nepoluante, ca stimulent pentru respectarea Pactului ecologic european. Cam atat contine programul PSD. Tintele de mediu nu sunt incluse printre tintele asumate in program si e clar ca si masurile care au o componenta verde nu sunt prioritare. Nici sursa de finantare pentru mare parte din aceste programe nu este extrem de clara, dar cum toate partidele politice nu sunt foarte preocupate de acest lucru, punem spune ca nici PSD nu face nota discordanta din acest punct de vedere.

USR PLUS sta ceva mai bine. Printre cele 40 de masuri propuse in programul de guvernare, exista mai multe referitoare la ecologie si chiar un capitol dedicat partial mediului. USR PLUS promite bani europeni investiti in industrii ale viitorului, mai putine gunoaie in natura prin introducerea unui sistem national de returnare voluntara a ambalajelor, combaterea saraciei energetice si impadurirea Romaniei. Daca s-ar fi oprit aici, ar fi fost mai bine. Nu au rezistat tentatiei de a fi populisti si au adaugat masura de combatere a taierilor ilegale prin infiintarea unui DNA al Padurilor. Majoritatea romanilor nu sunt de acord cu taierile ilegale, insa problema mi se pare a fi introducerea altei institutii care sa tina in frau aceste actiuni, in conditiile in care exista deja institutii care se ocupa de infractiuni pe mediu. Masura e cu atat mai ciudata, cu cat acelasi program USR PLUS cere in angajamentul 7 "Desfiintarea sau reorganizarea agentiilor, autoritatilor si institutiilor". USR PLUS ar trebui sa invete ca ce se taie, nu se fluiera. Si nu ma refer la paduri.

E ciudat ca partidele politice dau atat de putina importanta mediului, desi romanii sunt interesati de subiect. Cel putin asa arata Eurobarometrul din 2019, care ne spune ca 46% dintre romani considera foarte importanta protectia mediului. Printre principalele probleme legate de mediu se afla poluarea aerului (45% dintre respondenti o considera o problema principala de mediu), poluarea raurilor, lacurilor si a surselor de apa subterane (41%) si cantitatile sporite de deseuri (36%). Din pacate, aceste probleme nu sunt tratate cu seriozitate de majoritatea partidelor. Aceeasi sursa arata ca 71% dintre romani cred ca Guvernul nu face destul pentru a proteja mediul. Deci e neclar ce date si statistici consulta expertii partidelor atunci cand aleg temele de campanie, pentru ca acestea ar trebui sa fie alese dintre cele de interes pentru romani.

Daca nu sunt interesati de ce cred romanii, politicienilor ar mai trebui sa le pese de doua aspecte. Primul, conform datelor oficiale, nu stam deloc bine la indicatorii durabili. In Romania doar 1,8% din materialele utilizate in industria romaneasca provin din reciclare, conform Eurostat. La cantitatea emisiilor de gaze cu efect de sera per euro produs suntem pe locul 5 in UE, mai prost doar decat Bulgaria, Estonia, Polonia si Cehia, conform unui raport al Comisiei Europene publicat in 2019. Acelasi raport arata ca tara noastra a cheltuit in anul 2012, pentru combaterea schimbarilor climatice si energie, doar 22% din banii colectati din vanzarea de certificate verzi.

Si in al doilea rand, daca nici opinia romanilor, nici starea de fapt legata de calitatea mediului inconjurator nu ii pune pe ganduri, ar trebui sa se apuce de treaba pentru ca Pactul ecologic european vine si cu finantare pentru proiecte durabile. Planul de investitii pentru o Europa durabila urmeaza sa mobilizeze 1.000 miliarde de euro in proiecte verzi, iar fondul pentru tranzitie echitabila va reduce impactul economic si social al acestui Pact.

Toate partidele ar trebui sa isi faca un plan si sa isi pregateasca experti pentru a fi pregatiti pentru tranzitia la o economie verde. Daca ne vom uita doar la problemele zilei de maine, ne va lua prin surprindere si revolutia verde la fel ca si pandemia.

Dr. Ioana Petrescu este Senior Fellow la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government la Harvard Kennedy School, directorul Centrului de Leadership si Inovare la SNSPA, fost ministru de finante si fost cadru didactic la Universitatea Maryland, College Park.

Dr. Ioana Petrescu este Senior Fellow la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government la Harvard Kennedy School, directorul Centrului de Leadership si Inovare la SNSPA, fost ministru de finante si fost cadru didactic la Universitatea Maryland, College Park.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...

Ce șanse are Edi Iordănescu să rămână selecționerul României: ”Eu am discuții în fiecare zi”

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că sentimentul pe care îl împărtăşeşte cu selecţionerul Edward Iordănescu...