Paradoxurile politicii din ultimii 3 ani - piedică în calea existenței civilizate a seniorilor, după o viață de sacrificii

Deși rezultatul alegerilor, din 2020, a scos PSD în fruntea partidelor parlamentare, care, conform Constituției ar fi trebuit să primească nominalizarea pentru premier, din motive știute numai de șeful statului, a fost nominalizat dl. Ludovic Orban pentru a formă guvernul. Atributul Președintelui, consfințit de Constituție.

Că să respectăm cronologia, înainte de 2020, prin luna noiembrie 2019, înainte de alegri cu un an, dl. Marius Budăi, ministrul Muncii și la acea vreme, în guvernul Dăncilă, a ieșit, ce-i drept, o singură dată, la un post TV și a devoalat un secret care, probabil, nu trebuia să-l spună. A afirmat că în decembrie 2019 bugetul de pensii va închide luna cu deficit zero, iar din luna ianuarie 2020 va fi pe excedent. Asta din cauza mutării de la angajator la angajat a 10.5% la fondul de pensii. Ce este straniu aici, e că Legea 127/2019 concepută și susținută de PSD, urma să producă efecte de-abia din 2020. Probabil că e ca la cozonaci, trebuia să stea la dospit… Oricum, după acea intervenție TV, niciodată n-a mai menționat vreo cifră despre Bugetul de pensii.

Vine coaliția PNL-USR, cu echipa sa, hotărâtă să redea demnitatea românilor și României. Și primul lucru important pe care îl face, este să proroge aplicarea Legii 127 pentru septembrie 2023. Seniorii nu mai erau interesanți, alegerile trecuseră, voturile erau clare, deci ce nevoie mai aveau de un balast amorf.

Asta deși în ianuarie 2021, abilul domn Orban la întrebarea privind intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor, răspundea oblic, că guvernul pe care-l conduce a prevăzut în fila de buget, resursele pentru aplicarea majorării pensiilor, prevăzută în Legea 127. Niciodată nu spunea ce procent. A urmat asumarea răspunderii Bugetului pe 2021 în Parlament, în ianuarie 2021 a trecut, și d-na Violeta Alexandru cu dl. Cîțu și dl. Orban, decid în aprilie 2021, să proroge Legea 127 pentru 2023. Motivul, nu este sustenabilă, nu sunt resurse decelabile pentru acoperirea deficitului din Bugetul de pensii (??) și altele asemenea.

În acel moment a existat un prim paradox, care ar trebui elucidat. Din cele două grupări, antagonice în acel moment, una a dozat adevărul, să fiu diplomat (altfel aș fi spus, a mințit), alta, când a văzut că nu e la guvernare, s-a ascuns în meandrele concretului genealogic, uitând să mai iasă să-și susțină alegătorii, care au sperat și i-au votat să pună în aplicare legea pensiilor, votată de toate partidele.

Și astfel s-a dus pe copcă majorarea de 40% prevăzută în Legea 127. Nu comentez dacă e prea mult sau e sustenabilă. Cred că atunci când au votat toți în Parlament această lege, s-au asigurat că are toate resursele pentru aplicare. Nu cred că dl. Valcov, dispărut prin coridoarele justiției, la acea vreme ministrul Finanțelor, nu a asigurat susținerea Bugetului de Pensii, pentru aplicarea legii. O opinie. Și au trecut 3 ani…

După pasarea aplicării legii, dl Orban cu dl Cîțu, nu s-au mulțumit că au dat o palmă cu piciorul seniorilor, care aveau singura lor vină că există, și au perorat o grămadă de inepții cum că deficitul a ajuns iar la 4 mld. lei, că nu pot asigura sustenabilitatea bugetului de pensii, că o să intre în colaps, că n-or să mai fie bani pentru plata pensiilor, șamd (citez din clasici în viață, se știu ei).

Al doilea paradox, apare în guvernarea Cîțu, când d-na ministru Raluca Turcan, văzând că nu mai este în cărți în noul guvern, după ce l-a trădat pe dl. Orban, alăturându-se echipei Cîțu, în septembrie 2021, iese în media și spune că președintele PNL, după Congresul din august 2021, când l-au mazilit pe dl. Orban, i-a cerut să transfere de la Bugetul de Pensii, gestionat de Ministerul Muncii, pe motiv că există un excedent de cca. 3 miliarde de lei, către Fondul de urgență la dispoziția Premierului. După ce a semnat transferul, după doua luni, doamna Turcan văzându-se trecută pe tușă, s-a gândit că ar fi bine să ceară banii înapoi. Foarte drăguț, dacă n-ar fi jenant.

După cum se vede minciuna are picioare scurte, nici ulciorul nu merge de multe ori la apă, așa că scandalul iscat de d-na Turcan s-a lăsat cu acuze “grave” din partea opoziției, dl. Cîțu a băgat capul în pământ ca struțul, n-a zis nimic, dar nici banii nu i-a returnat. D-na Turcan a ieșit din schemă, a revenit dl. Budăi, care a preluat portofoliul, fără să facă vorbire de vreo datorie sau gaură în bugetul de pensii.

Ne tot întrebăm, cine pe cine a mințit, cine și de ce a ascuns ce sume se adună la Bugetul de Pensii, dar degeaba.

Dl. Cîțu, de atâtea investiții câte a făcut în guvernarea să, a fost înlăturat, la fel cum i-a făcut el d-lui Ludovic Orban. S-a format coaliția contra naturii, cum zic cei de la USR, PSD-PNL, care în programul de guvernare aprobat de Parlament la învestire, a promis o groază de lucruri, care mai de care mai îndrăznețe. Și… atât.

Minunea asta de Buget de pensii, care se colectează la Ministerul de Finanțe, după care se distribuie la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, e ca fata Morgana, uite-o nu e. Odată e excedent, când ne convine și trebuie să luăm de undeva bani pentru alte alocări, odată e deficit care se adâncește de n-o să mai putem plăti pensiile.

Mă întreb, cum se descurcă domnii din guvernele menționate cu atâtea adevăruri dozate, de nu mai știi care e adevărata realitate, dacă sunt bani, câți, cine e restanțier dacă există deficit. Nu cred că mai trebuie să va spun eu, căci dacă este un deficit înregistrat, asta înseamnă că cineva ori n-a plătit datoria, ori a fost exonerat printr-o prevedere legală. În acest din urmă caz, era necesar ca cel care a semnat acea exonerare, să pună banii în Bugetul de pensii, din alte surse private, personale. Căci atunci nu cred că s-ar mai fi încumetat să semneze acea exonerare, știind ce-l așteaptă. Pentru asta în schimb, este necesar ca justiția, în loc să se ocupe de lucruri mărunte, amânate sine die, să fi luat inițiativa și să aplice sancțiuni drastice celor care-și permit să folosească, în interes propriu sau partinic, resursele Bugetului de Stat.

Suspansul în care ne ține dl. Budăi cu noua Lege a pensiilor care ar fi trebuit aprobată de Parlament până în 31 martie anul curent, este posibil să aibă două motivații:

• Are clare toate modificările necesar a fi făcute la Legea 127, dar nu are resursele financiare, necesare pentru aplicarea ei;
• Nu știe să găsească compromisurile pentru aplicarea corectării inechităților, îi este frică de modificarea legii pensiilor speciale -el știe de ce– caută orice motive să întârzie luarea unei decizii, pentru că orice decizie va lua, se va îndrepta împotriva să, inexorabil.

Acesta e “avantajul” poziției ministeriale. Trebuia s-o știe. De mult, nu acum să descopere apă caldă.

Măcar dacă avea inspirația de “profesionist”, cum ne-a tot explicat în expunerile TV, să fi pus în vigoare Legea 127, aveam un an de zile în care se puteau vedea inadvertențele și greșelile din lege, acum putând fi corectate la obiect. Așa, în acest moment, avem o nouă propunere de lege, care zice dansul, ține cont de Legea 127, nu se știe ce conține, nu este discutată cu partenerii sociali, dar trage speranță că până la sfârșitul lui martie să fie intrată în Parlament. Nu cred că și-a imaginat domnia sa că va fi și votată pe repede înainte.

Sunt tare curios cum o fi rezolvat problema coeficientului de corecție, introdus de nu știu cine, dar așa de bine, că n-a mai putut fi scos și nici echitabil distribuit la seniorii intrați în această categorie. Cum o să facă, spre exemplu, eu când am devenit titular de pensie am avut coeficient de corecție de 1.15%. Deși am mai lucrat încă cca 2 ani, în 2020 când m-am dus la Casa de Pensii să solicit recalcularea pensiei cu cei 2 ani în plus, mi s-a scris că recalcularea se face tot la valoarea coeficientului de 1.15%, nu la 1.41%, cât era în 2020, deși reținerile pentru pensie eu le-am dat în 2018, 2019 și 2020. Motivația a fost că se va aplica Legea 127, care va reglementa acest coeficient și de aia nu mi-a calculat cei doi ani la coeficientul în vigoare în acel an, 2020.

Ce vină am eu față de cel care a ieșit la pensie în 2020, să fiu penalizat cu diferența între 1.40 și 1.15-destul de importantă- pentru o iluzorie aplicare a unei legi care se vede, dar nu e, se va aplică dar nu în formă aprobată, și tot așa. Ce echitate susține dl. Budăi sau oricine altcineva, când anii trec, diferențele cresc tot mai mult, și dumnealor caută soluții, dar fără bani, pentru că aceștia nu se găsesc. Între timp cei cu acel coeficient de corecție de 1.41 o duc bine mersi, pe când marea masă, aia care a mai rămas, speră la justă evaluare și restituire. Căci corect ar fi că rectificările să se facă de la începutul stagiului de pensionar.

Normal că, venind 2024, toți se vor buluci să rezolve problema pensiilor, pentru că nu este electorat mai conștiincios ca seniorii, pentru indiferent care partid.

De ce trebuie să fie rezolvate situațiile penibile în care sunt puși pensionarii, numai atunci când se apropie campaniile electorale, când sunt alegeri, în rest… nu avem timp să ne ocupăm de problema lor, avem treburi de stat mult mai importante, așa că… mai așteptați.

S-au mai dus trei ani din viața noastră, am avut și o guvernare de dreapta cu PNL-USR, dl. Orban a avut ocazia să-și dea examenul de capacitate timp de un an de zile. Dansul crede că l-a trecut cu brio și de asta se pregătește să -și depună candidatura la alegerile prezidențiale din 2024. Eu cred că pentru un politician este foarte important să aibă simțul măsurii. Pentru că altfel, deziluzia din confruntarea electorală poate fi dezastruoasă pentru întreaga carieră politică, deși poate în anumite momente a avut și contribuții salutare. Fără acest simt al măsurii, dl. Orban se va dilua și mai mult în anonimat, pentru că atunci când a avut toate pârghiile puterii în mână, nu le-a folosit în interesul oamenilor care l-au votat.

Cu jocul la două capete greu să răzbești către stratosfera politică. Și dacă nu ești acolo, nu poți emite pretenții la posturi de demnitate națională.

Dl. Cîțu, susținut de dl. Orban, a făcut aceiași greșeală ca și dl. Orban, a crezut că este de neînlocuit, a crezut că dacă povestește ceva de investiții, nu mai puțin de 7% din PIB, toată lumea o să cadă pe spate, și acum, tot așa ca înaintașul său, când a pierdut toate pârghiile prin care putea îmbunătăți viața românilor, acum declamă răul pe care l-a făcut guvernarea aceasta PNL-PSD care sărăcește românii, cu dobânzi la împrumuturi mari, cu venituri mai mici, cu taxe mai mari. El neavând nici o contribuție la îndatorarea țării într-un ritm astronomic, neavând nici o vină că d-na Turcan, cu greu înțelegea ceva din ce trebuie să facă la Ministerul Muncii, singura realizare notabilă fiind cea cu digitalizarea dosarelor, pe care ca și dl. Budăi, o mesteca la fiecare conferință de presă, arătând preocuparea pentru soarta pensionarilor. Și ea continuă, până prin septembrie 2023, zice dl. Budăi, deși pe lege trebuia terminată din 2021. Și nimeni nu plătește.

„Eu nu văd cu ochi buni această coaliție. (...) Nu ai cum să fi cel mai mare partid din România dacă stai lângă PSD, este imposibil. Este varianta sigură de a te dizolvă în PSD, asta da! PSD-ul nu ia prizonieri, PSD-ul, când ajunge și ia toată puterea, distruge tot”, a adăugat Cîțu.

„Și în guvernul Ludovic Orban, și în guvernul meu am scos toate acele măsuri introduse de PSD și am arătat că, deși scoți taxe, ai venituri mai mari la buget, am redus cheltuielile, deci am introdus sănătate mintală sau raționament în politică fiscală, lucrurile trebuiau făcute într-un fel pentru a avea creștere economică sustenabilă.”, a explicat Cîțu.

Păi dacă era așa, cum am ajuns cu inflația la 16% la trei luni după ieșirea sa din guvern, cum s-a distorsionat piața de energie, a carburanților, a gazelor, de n-a mai înțeles nimeni nimic, consecințele fiind greu de depășit chiar și după un an de la așa zisa liberalizare a d-lui Virgil Popescu. De PNRR nu revin, că am tot vorbit… și nimic. Dl. Ghinea, în continuare dă sfaturi, omițând să ne spună sursa inspirației sale.

Pe lumea asta, lipsa de experiență, infatuarea și persistența în erori, care mai de care mai grave, duc la distrugerea încrederii în clasa politică în general, refacerea acestei încrederi putând lua generații, căci este ușor să o pierzi, mult mai greu e să o recâștigi.

Cred că și dl. Orban și dl. Cîțu ar trebui să-și revadă puțin trecutul recent, să meargă printre oameni, să afle necazurile care le au, multe din ele nerezolvate, nu de acum. Să privească în față pe cei cărora le cer votul, cu conștiința datoriei împlinite. Dacă cred domniile lor că așa este, n-au decât să viseze din nou la demnități înalte. Dacă tot e democrație, să visezi nu e interzis. Cu viața reală… e altceva.

Că să o poată recâștiga, guvernanții sunt datori să refacă puterea de cumpărare, deteriorată de proasta guvernare și de conjunctura geo-politică nefavorabilă, sunt datori să reconsidere rolul economiei în dezvoltarea societății noastre, dacă mai dorim să avem o populație rezonabilă în următorii ani, sunt obligați să ridice nivelul de trai, chiar cu prețul îndatorării și mai mari a țării, pentru că degeaba ai echilibre macro când nu mai ai cetățeni să poată lucra și primi pe muncă lor, salarii comparabile cu lumea civilizată. Odată plecați, concetățenii noștri, cu greu vor reconsidera decizia revenirii în țară, din întreprinderea asta, fiecare om politic trebuind să-și facă un țel, pentru că fără oameni, o țară încetează să mai existe.

Să încetăm odată să stabilim ținte numai la nivele care ne păstrează pe ultimele locuri în ierarhia UE, să permitem și să susținem dezvoltarea capitalului românesc, să stabilim două, trei priorități prin care să angajăm toată țară la realizarea lor, pentru că altfel nu avem nici o șansă. Iar dacă nici de data asta nu vor înțelege demnitarii acestei țări ce datorie au față de țara lor, atunci ne merităm soarta, pentru că nu știm să alegem ce ne trebuie nouă, nu lor.

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Dacă “fiecare gospodină trebuie să știe să conducă statul”, orice bucureștean trebuie să știe să conducă PMB

Lenin a fost un vizionar, iar una din maximele lui, pe care o regasiti in titlu, pare a fi valabila si in Romania zilelor noastre... Aceasta este o radiografie a momentului politic actual, cu...