Mizele crizei și Triunghiul care boicotează Justiția

Marti, 07 Septembrie 2021, ora 15:235506 citiri
Mizele crizei și Triunghiul care boicotează Justiția

Interesul liberalilor pentru bani, arbitrajul părtinitor al președintelui și compromisul cu extremiștii dus prea departe de USR tind să transforme o țară cu potențial de stabilitate într-un loc al crizelor succesive.

Citeste toate textele scrise de Sabina Fati (DW) pentru Ziare.com

Nu e vorba doar despre cei aproape 100 de miliarde de euro de la Bruxelles, pe care guvernul ar vrea, poate, să-i împartă discreționar fără teamă că ar putea răspunde penal, dar care oricum vor veni imediat, numai pe hârtie. La mijloc e o dorință de tristă sațietate a unei autorități care vrea să fie totală și, deci, să controleze cât mai mult, pentru a-și apăra vulnerabilitățile și a-și conserva puterea. La umbra actorilor vizibili se ascund zone crepusculare ale unui sistem care proliferează neliniște subită și crize artificiale, din care țara are doar de pierdut.

La suprafață, totul a început după alegerile din decembrie anul trecut, când PNL, Klaus Iohannis și USR-Plus, care susținuseră la unison nevoia reformării Justiției, au început să aibă păreri diferite despre acest subiect. Pe scurt, PNL a ținut mereu cu dinții de menținerea legislației în formula lăsată de Liviu Dragnea sub privirile aprobatoare ale președintelui, în vreme ce ministrul USR, Stelian Ion, a încercat să schimbe moștenirea lăsată de PSD.

Așa numita Secție Specială (SIIJ, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție) aflată la Parchetul General și înființată de PSD în 2018 pentru intimidarea magistraților care lucrează la cazurile de corupție a fost pretextul discordiei. Liberalii n-au spus direct că nu o vor, dar s-au opus permanent atunci când acest instrument putea fi demontat cu ușurință. Comisia Europeană, Curtea de Justiție a UE și Comisia de la Veneția au argumentat în favoarea suprimării acestei Secții și de mai multe ori România a fost criticată la Bruxelles pentru menținerea status quo-ului din justiție. Președintele Klaus Iohannis, cu toate că în campania electorală părea un reformist gata să facă orice pentru salvarea statului de drept, după ce s-a văzut cu PNL la guvernare a făcut o pirueta în stil PSD și n-a mai scos o vorbă pe această temă.

Inapetența președintelui pentru o justiție reală a fost evidentă încă de la începutul celui de-al doilea său mandat, când a semnat decretele pentru numirea în funcția de procuroare șefă a Gabrielei Scutea și în poziția de șefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a Giorgianei Hosu.

Klaus Iohannis pur și simplu a ignorat în acest fel avizele negative ale Consiliului Superior al Magistraturii. Hosu era incompatibilă și vulnerabilă, dar președintele nu a vrut să vadă că are un soț fost polițist trimis în judecată într-un caz de trafic de influență (condamnat între timp) și o mamă de 80 de ani care făcea afaceri cu o firmă offshore. Actuala procuroare generală, Scutea, a fost, în schimb, secretar de stat în guvernarea PSD, chiar în perioada în care ministerul era condus de Florin Iordache și a fost adoptată celebra Ordonanță de Urgență 13 din 2017, care schimba Codul Penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu, abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu și redefinirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, toate în favoarea salvării celor cu probleme de corupție, cu dedicație specială pentru Liviu Dragnea.

O alianță nevăzută pare să persiste între președinte și social-democrați: un fir roșu îl leagă pe Klaus Iohannis de PSD încă din 2009, când a fost propus premier de PSD și PNL, aceleași partide care au zdruncinat România prin suspendarea președintelui în 2007 și 2012. Acest triunghi uitat era sabotorul justiției și proiecta punți de trecere a prăpastiei pentru corupții de toate culorile. Destrămarea lui a fost temporară sau disimulată, de aceea social-democrații pregetă acum să dea jos guvernul condus de Florin Cîțu și speră într-un cabinet minoritar PNL pe care să-l dirijeze și să-l șantajeze de câte ori au nevoie. E rețeta cea mai bună care poate readuce PSD la putere în 2024, oferindu-i toate pârghiile, inclusiv președinția țării.

Criza politică din România e dincolo de miza numirii viitorului procuror șef al DIICOT pe care se pregătea să o facă timidul Stelian Ion și dincolo de împărțirea banilor europeni. USR-Plus devenise un partener dificil pentru PNL și UDMR, cu prea multă personalitate și prea multe principii și care risca să arunce în aer înțelegerile transpartinice de a ține justiția în laț. Indignarea ulterioară a liderilor USR-Plus alături de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a arătat, însă, cât de elastice sunt principiile tinerilor politicieni reformiști. Dacă într-adevăr nu mai pot coabita cu PNL, care le-a concediat ministrul Justiției, miniștrii USR-Plus ar trebui să-și dea demisia. Ar fi singurul gest sigur pentru demolarea guvernului. Alăturarea cu AUR, o formațiune extremistă cu tendințe fascistoide, e, totuși, mult mai rușinoasă decât rămânerea la guvernare.

Criza politică din România, care a început prin demiterea neinspirată a ministrului Stelian Ion de la Justiție, decisă de premier și aprobată rapid de președinte, are loc într-o perioadă zbuciumată pe plan internațional, în care Ungaria strânge relația cu Rusia, Polonia declară stare de urgență la granița ei cu Belarus, armata rusă pregătește exerciții militare în Marea Neagră în care unități ale Marinei vor debarca în nave amfibii de atac pe coasta „inamicului", parlamentarii germani se confruntă cu atacuri cibernetice provenite de la servicii de informaţii străine iar retragerea americanilor din Afganistan are efecte neașteptate.

Opinie preluata din Deutsche Welle.