Coacerea guvernelor în laboratoarele puterii: diferența de clasă între președintele american Eisenhower și politicienii de pe Dâmbovița

Autor: Hari Bucur Marcu - Expert international in materia apararii nationale
Marti, 26 Octombrie 2021, ora 15:10
3487 citiri

Compoziția oricărui guvern, în orice stat de pe Planetă, se coace în așa-zisele laboratoare ale puterii, care funcționează în fiecare națiune democratică sau mai puțin democratică.

Că tot a fost evocat Dwight (Ike) Eisenhower ca fiind un general care ar fi ajuns președinte american din militar de carieră, ar fi bine să reamintim că el avea două calități, atunci când a acceptat să intre în cursa electorală de partid Republican: cea de comandant suprem aliat în Europa și cea de președinte al Universității Columbia, din New York. Cu o zi înainte de a se apuca de politică, Eisenhower a renunțat la cariera militară, retrăgându-se din milităria activă (iunie 1952) și cu o zi înainte de a depune jurământul ca președinte ales, Eisenhower și-a dat demisia din funcția de Președinte al Columbia University (ianuarie 1953).

Ce treabă are însă președintele american Eisenhower cu ideea de coacere a guvernelor în laboratoarele de putere politică? Are ca exemplu. Deși a fost președintele Universității Columbia doar vreo doi ani (și ăia destul de controversați, în interiorul populației academice a Columbiei), generalul Eisenhower a creat două asemenea laboratoare: The American Assembly (1950) și The Institute of War and Peace (1951), prin care oameni influenți atât ca poziție socială, cât și ca putere economică, dar și ca putere intelectuală se exprimau pe atunci și se exprimă și astăzi, în toate problemele de guvernare americană în interiorul Statelor Unite și în Lume. Exprimare nu numai ideatică, ci și prin susținerea unor personalități politice, pentru a ajunge la vârful treburilor publice. Cum a fost cazul și cu Dwight Eisenhower, în 1952.

Desigur, în America sunt mai mult de două asemenea „laboratoare” ale puterii politice. Exemplul Eisenhower arată doar că existența și lucrările unor asemenea laboratoare sunt lucruri de notorietate și că așa funcționează lumea, pe bucăți și în ansamblul ei.

Și la noi, după 1990, au fost încercări de constituire a cel puțin două asemenea laboratoare. Doar că, la noi, personalitățile care ar fi putut popula lucrările au preferat să lase locul unor non-valori sau unor valori incerte. Și acelea controlate și supravegheate de diferite servicii mai mult sau mai puțin secrete, mai oficiale sau mai private, după caz.

Așa că asemenea laboratoare au dispărut pur și simplu ca relevanță, cam pe vremea lui Băsescu Traian, cel care cunoștea intim cum funcționează influența și supravegherea „structurilor” și care a considerat că doar el poate coace guverne, în România. Cum s-a și văzut, în fiecare caz, dintre care amintim aici, pentru savoare, doar „reevaluarea” lui Oprea Gabriel, din „șef al mafiei lui Năstase”, în ministru al Apărării și apoi în cvasi-premier.

Absența laboratoarelor ăstora ca relevanță în decizia politică și înlocuirea lor cu influența bănuită a unor servicii secrete de stat și particulare (care servicii se află evident în competiție între ele, pentru acea influență) este cea mai la îndemână explicație pentru marea brambureală în guvernarea executivă a României, de la Băsescu încoace. Și în viitorul previzibil.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Protest de amploare pro-palestina în fața Muzeului Metropolitan din New York. Activiștii au adus o cuvertură uriașă din lucrări de artă VIDEO
Protest de amploare pro-palestina în fața Muzeului Metropolitan din New York. Activiștii au adus o cuvertură uriașă din lucrări de artă VIDEO
O uriaşă cuvertură formată din lucrări de artă prin care s-a cerut eliberarea palestinienilor a fost desfăşurată, duminică, pe treptele Muzeului Metropolitan de Artă, instituţia...
Averea lui Trump: Cum va plăti cauțiunea de 454 de milioane de dolari în procesul de la New York
Averea lui Trump: Cum va plăti cauțiunea de 454 de milioane de dolari în procesul de la New York
Donald Trump, fostul președinte al SUA se confruntă cu un termen-limită, luni, 25 martie, pentru a depune o cauţiune care să acopere o sentinţă civilă de 454 de milioane de dolari...
#Eisenhower, #Traian Basescu, #executiv, #lumea politica, #New York , #stiri politice