Jocul de-a comisia parlamentara

Si saptamana asta a demarat cu discutii aprinse pe tema prezidentialelor din 2009, ca si cum de asta ne arde noua buza, ca si cum nimic altceva nu e mai arzator pentru viata noastra decat aceste discutii, ca si cum asta le-ar fi promis social-democratii alegatorilor ca vor face intai si-ntai, imediat ce ajung in Parlament.

Ma indoiesc ca macar unuia dintre alegatori i-a trecut prin cap, atunci cand punea stampila in cabina de vot, ca alesii vor incepe dezgropand un trecut consumat si perimat, pe baza a ceea ce un respectat demnitar a numit "fake news", adica stiri false.

Mai curand, alegatorii s-ar fi gandit, in opinia mea, la o comisie parlamentara care sa descopere cum de am ajuns noi sa fim campionii saraciei europene si ce-i de facut cu cei 200.000 de copii romani care se culca seara flamanzi, fara sa aiba in blid macar o bucata de mamaliga rece, ceva foarte dureros, chiar daca nu figureaza in programul de guvernare al partidului invingator.

Cine sa faca asemenea comisie parlamentara? Alesii care, dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta, sunt obsedati numai de fake news si nu baga de seama cum am ajuns campioni europeni in ce priveste adancirea prapastiei dintre saraci si bogati?

Ii dam inainte cu cresterea economica, asa cum rezulta ea din datele statistice, si etalam cu orice ocazie respectivul program de guvernare, a carui nesustenabilitate cred ca l-a speriat chiar si pe autorul lui, de vreme ce a inceput sa faca evaluarea ministrilor, pentru ca sa aiba de unde scoate un tap ispasitor, in caz de nevoie.

Citesc cu interes statisticele europene, dar in ce priveste statistica noastra am avut rezerve inca de pe vremea lui Ceausescu, atunci cand ne instiinta ca suntem campioni mondiali la culesul tonelor de grau de pe hectar.

Nu stiu de ce asta mi se pare ca seamana cu actualul nostru campionat la cresterea economiei, ceva atat de macroeconomic incat nici nu-ti vine sa-l pricepi.

Asta imi aduce aminte de acea istorioara care spunea ca, daca eu as manca in fiecare zi cate un pui fript, iar vecinul meu n-ar manca nimic, dupa o luna de zile, cand vecinul s-ar prapadi de inanitie, statistica ar constata ca noi doi am consumat zilnic in medie cate o jumatate de pui fript fiecare. Ramane inexplicabil de ce el a murit, iar eu m-am ingrasat.

Batranii spun ca fiecaruia i s-a sortit norocul sau ghinionul inca de la nastere.

Mie mi se pare pervers sa acuzi soarta pentru faptul ca unul s-a nascut beizadea si invata la Harvard, iar altul s-a nascut orfan si mama n-are bani sa-i cumpere ghete ca sa-l trimita la scoala din comuna de peste deal.

Tot pervers mi se pare sa atribui norocului si situatia cand unul isi petrece tot weekendul la marginea garlei si abia apuca sa prinda in undita doi carasi de-o palma, in timp ce altul pleaca la sfarsit de saptamana tocmai la ocean si prinde acolo 7 pesti mari, plus unul urias, de 100 kilograme.

Dar si mai pervers mi se pare sa te lauzi cu asta in gura mare, sa te falesti in fata telespectactorilor, ca iei avionul la fel de simplu cum ia altul tramvaiul, ca traversezi Europa la fel de normal cum traveseaza altul ulita, iar acum dai de inteles ca tintesti spre plus infinit, parca anume ca sa te invidieze tot Teleormanul cand iti priveste mustata la televizor.

Cred insa ca m-am luat cu vorba, plecand de la comisia cu evenimentele din 2009 si ajungand la prapasia dintre saraci si bogati, ceva pentru care Parlamentul n-ar face comisie, n-ar analiza, n-ar cerceta si n-ar investiga, pentru ca stie cat de inutil este sa te iei de bogati si cat de nefolositor este sa le dai sperante celor saraci.

Parlamentul nu se leaga la cap din senin si, de aceea, nici pana azi n-a facut o comisie care sa investigheze evenimentele din '89, navala minierilor din '90, miliardele de euro furati si ascunsi prin paradisurile fiscale, defrisarea salbatica a padurilor, jefuirea fierului vechi, imbuibatii pe banii statului, recordul de analfabeti, scolile cu closetul in curte, traficul insuportabil din capitala tarii, mizeria din spitale, sobolanii si gandacii care misuna prin blocuri, plus multe altele, toate de tipul tara arde, iar baba se piaptana.

Hai, sa fim seriosi, alesii nostri sunt niste zmei, ca sa-si suflece manecile la asa ceva? In opinia mea, alesii nostri sunt niste spilcuiti, care-si fac comisie numai pentru ce le convine lor, eventual ca sa plateasca polite adversarilor. Asemenea investigatii nu pot iesi decat foarte bine.

Adica, ori reusesti sa scoti un acar Paun, care sa plateasca el oalele sparte si sa te faca astfel erou pentru ca l-ai descoperit pe el, ori nu descoperi nimic si atunci te dai invingator, spunand ca ai aflat adevarul si nici nu te-a interesat altceva.

Asta pentru ca alesii sunt oameni politici cu totii, iar un om politic este obligat sa fie totodata si un Hopa-Mitica perfect.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...